În febra alegerilor, toată lumea își îndreaptă atenția către candidați și promisiunile acestora, fiind preocupați de ce opțiune electorală să aleagă. Prea puțini cunosc faptul că întreg procesul de pregătire, organizare și desfășurare a alegerilor și a referendumurilor este realizat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

Având în vedere rolul important pe care aceasta îl joacă în acest proces electoral, legiuitorul a decis să stabilească noi reguli privind organizarea, funcționarea și statutul celor care fac parte din această structură. Astfel, în Monitorul Oficial 486 din 29 iunie 2016 a fost publicat Regulamentul de organizare și funcționare a Autorității Electorale Permanente.

Cum este organizată AEP?

Știrile juridice arată că AEP are un aparat propriu care este organizat în departamente, direcții generale, direcții, servicii, birouri, cabinete, filiale și birouri județene. AEP are un aparat central și unul în teritoriu.

Aparatul central cuprinde cabinetele președintelui și vicepreședinților, Corpul de control al președintelui AEP, Departamentul legislativ, cel de control al finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, Direcția management local, Direcția pentru organizarea proceselor electorale în străinătate, Departamentul pentru coordonarea filialelor și relația cu autoritățile locale, Direcția generală pentru coordonarea sistemului informațional electoral național, Direcția comunicare și relații externe, Direcția juridică și resurse umane, Direcția financiară și salarizare, Direcția administrativă și achiziții publice, Serviciul registratură, arhivă și relații cu publicul și Biroul de audit public intern.

Aparatul din teritoriu cuprinde filiale care, la rândul lor, sunt organizate în birouri județene.

Ce statut are personalul din cadrul AEP?

Lecturând numărul impresionat de direcții și departamente este clar că AEP cuprinde un număr impresionant de posturi, și anume 424, exclusiv demnitarii și cabinetele președintelui și ale vicepreședinților.

Știrile juridice precizează că personalul din cadrul AEP are același statut cu cel din structurile de specialitate ale Parlamentului. Numirea în funcție a personalului se face prin ordin al președintelui AEP în urma unui concurs, examen sau ca urmare a unui transfer.

Legea prevede că cei care ocupă funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici sunt secretarul general, șefii de departamente și directorii generali. Știrile juridice stabilesc că președintele, vicepreședinții, secretarul general, șefii de departamente și directorii generali care nu au domiciliul și nicio locuință proprietate personală în București (unde este sediul AEP), primesc o diurnă de deplasare, pe zi de activitate, de 2% din indemnizația lunară brută sau salariul de bază brut.

Pentru a fi numit într-o funcție parlamentară în cadrul AEP trebuiesc întrunite cumulativ următoarele condiții: cetățenia română, domiciliul în România și capacitatea deplină de exercițiu, cunoașterea limbii române, să aibă 18 ani, să fie aptă din punct de vedere medical pentru îndeplinirea funcției, să îndeplinească condițiile de studii și vechime în specialitate, să nu fi fost condamnată definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni care o face nedemnă pentru exercitarea unei funcții publice, să nu fi desfășurat activitate de poliție politică, să nu fi fost destituită dintr-o funcție publică în ultimii 7 ani și să fi fost declarată admisă la concursul organizat pentru ocuparea funcției.

Raportul de serviciu încetează la data decesului, la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești de declarare a morții funcționarului public parlamentar, ca urmare a constatării nulității absolute a actului administrativ de numire în funcție, de la data la care nulitatea a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă, ca urmare a interzicerii exercitării funcției ca măsură de siguranță sau ca pedeapsă complementară de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus interdicția, dacă a fost condamnat definitiv și s-a dispus privarea acestuia de libertate sau a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, a statului, contra autorității, de serviciu, de fals sau fapte de corupție sau infracțiuni săvârșite cu intenție care îl fac incompatibil cu exercitarea funcției publice, cu excepția cazului în care a intervenit reabilitarea.

Fișa postului

Având în vedere că fișa postului este un element care nu trebuie să lipsească atunci când este angajată o persoană în cadrul unei instituții sau firme, și în acest caz, aceasta trebuie obligatoriu întocmită atunci când se decide angajarea în cadrul AEP.

Fișa postului trebuie să cuprinsă date privind prezentarea postului, cerințe generale ale postului și cerințe specifice pentru fiecare compartiment. La prezentarea postului se menționează compartimentul la care este repartizat postul, condițiile privind pregătirea, experiența și abilitățile pe care trebuie să le aibă persoana care ocupă postul respectiv și se precizează sarcinile și lucrările pe care trebuie să le îndeplinească persoana în cauză.

Regula este că se întocmește câte o fișă a postului pentru totalitatea posturilor care prezintă aceleași caracteristici principale, au aceleași sarcini și se află în același compartiment. Rețineți că fișa se întocmește separat pentru funcțiile de conducere și separat pentru funcțiile de execuție.

În cazul fișei de post pentru funcția de execuție, aceasta va fi întocmită de șeful compartimentului în care este repartizat acel post și este avizată de către funcția ierarhic superioară acestuia și se aprobă de președintele AEP. Fișa postului pentru funcția publică parlamentară de conducere se întocmește de șeful ierarhic și se aprobă de președintele AEP.

Fișa postului se semnează de titularul postului și poate fi modificată și actualizată în funcție de modificările ce apar în exercitarea activității.

Eu cu cine votez?

Cunoscând că există o instituție care se ocupă ca alegerile să se desfășoare în condiții normale, mai rămâne o singură dilemă pe umerii alegătorului: eu cu cine votez?