Atunci când românul nostru nu mai are motive de laudă, tot găseşte o soluţie. Se laudă cu trecutul său glorios, lipsit de datorii! Dar vremurile în care până şi pruncii vor veni pe lume gata îndatoraţi nu sunt chiar departe. De fapt, mulţi dintre copiii de azi, vor munci, ca adulţi, să plătească datoriile făcute de către cei ce le-au dat viaţă. Sute de mii de români au datorii rambursabile în câte 2, 3 sau 4 decenii.

Insolvenţa este acea stare pe care niciun debitor nu şi-o doreşte şi care poate fi descrisă printr-o insuficienţă a fondurilor băneşti disponibile pentru onorarea datoriilor, pe măsură ce acestea devin scadente. Atunci când datoriile te-au copleşit, partea goală a paharului devine foarte, foarte vizibilă. Însă nu dispera, există acte normative care-ţi vin în ajutor. De pildă Legea 151/2015!

 

Ce spun ultimele ştiri juridice?

Prin legea 151, oricărui debitor de bună-credinţă i se oferă posibilitatea de-a se pune pe picioare, prin intermediul unui plan de rambursare a datoriilor. În “Monitorul oficial” 50/2016 a fost publicată HG 11/2016 privind constituirea comisiilor de insolvenţă la nivel central şi teritorial prevăzute de Legea 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice.

Comisia de insolvenţă la nivel central e organul administrativ care monitorizează şi coordonează activitatea comisiilor de insolvenţă la nivel teritorial în derularea procedurilor de insolvenţă. Printre atribuţiile sale se numără întocmirea şi actualizarea Listei administratorilor procedurii şi a lichidatorilor pentru procedura insolvenţei persoanelor fizice şi punerea sa la dispoziţia instanţelor competente, emiterea criteriilor generale pentru stabilirea “nivelului de trai rezonabil” şi publicarea lor anuală.

Comisia de insolvenţă la nivel central emite criteriile pentru evaluarea nevoilor de locuit ale debitorilor şi ale familiilor lor, elaborează formularul de cerere pentru deschiderea procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare şi se ocupă de organizarea formării profesionale a personalului comisiilor de insolvenţă.

Potrivit ultimelor noutăţi legislative, comisia de insolvenţă la nivel central va include câte un membru desemnat de către Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Muncii, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi Autoritatăţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor. Pentru fiecare membru va exista câte un supleant. Durata mandatului unui membru al comisiei de insolvenţă la nivel central e de 3 ani.

Pentru a dobândi calitatea de membru titular/supleant al comisiei de insolvenţă la nivel central e necesar ca aspirantul să nu fi fost sancţionat disciplinar în ultimele şase luni, să aibă o vechime de minimum 3 ani în specialitatea studiilor, să aibă studii superioare economice, juridice sau în alte specializări relevante pentru aplicarea procedurilor din legislaţia insolvenţei persoanei fizice, să nu fie debitor în cadrul unei proceduri de insolvenţă, să se bucure de autoritate profesională şi de probitate morală.

Mandatul unui membru al comisiei de insolvenţă la nivel central încetează fie la expirarea duratei acestuia, fie prin înlocuire (inclusiv pentru neîndeplinirea îndatoririlor), fie la solicitarea motivată a respectivului membru.

Deciziile comisiei de insolvenţă de la nivel central vor fi luate cu majoritatea voturilor, doar în prezenţa tuturor membrilor şi vor fi semnate de către preşedinte, care posedă acelaşi drept la vot precum ceilalţi membri. Membrii comisiei pot vota numai „pentru” sau „împotrivă”. Comisia de insolvenţă la nivel central se întruneşte trimestrial. Sau de câte ori se impune!

Comisia de insolvenţă la nivel teritorial

Comisia de insolvenţă la nivel teritorial e o structură descentralizată în teritoriu a comisiei de insolvenţă la nivel central, care se organizează şi funcţionează la nivelul fiecărui judeţ şi îndeplineşte atribuţii decizionale, de control şi supraveghere în procedura insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor, atribuţii de supraveghere în procedura simplificată de insolvenţă şi atribuţii de control/supraveghere în perioada post-procedură judiciară de insolvenţă prin lichidare de active.

Comisia de insolvenţă la nivel teritorial rezolvă cererile debitorilor de deschidere a procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor, avizează formularul de cerere de deschidere a procedurii, emite deciziile de admitere în principiu a cererii debitorului şi de deschidere a procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor, desemnează şi înlocuieşte administratorul procedurii.

Tot comisia de insolvenţă la nivel teritorial confirmă procesul-verbal întocmit de administratorul procedurii privind neaprobarea planului de rambursare, supraveghează executarea planului de rambursare, verifică dacă debitorul periclitează executarea planului şi constată închiderea procedurii de insolvenţă, ca urmare a executării de către debitor a planului de rambursare.

Membrii titulari şi supleanţi ai comisiilor de insolvenţă la nivel teritorial (fiecare având un mandat de câte trei ani) sunt desemnaţi de către ANPC, Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor. În termen de 3 luni de la desemnare, membrii comisiei de insolvenţă la nivel teritorial vor urma cursuri de specializare iniţială în insolvenţa persoanei fizice şi-n alte domenii utile. Vor frecventa şi cursuri de formare continuă.

Unde vor avea loc şedinţele comisiei de insolvenţă la nivel teritorial? La sediile comisariatelor judeţene pentru protecţia consumatorilor! Potrivit recentelor ştiri juridice, comisia de insolvenţă la nivel teritorial se întruneşte ori de câte ori e nevoie, dar nu mai rar de o dată pe lună. Lucrările sale sunt pregătite de un aparat tehnic ce activează în cadrul structurilor teritoriale ale autorităţii pentru protecţia consumatorilor.

 

Două vorbe despre drepturile debitorului

Procedurile ce i se aplică debitorului ajuns în insolvenţă ar trebui să fie caracterizate de transparenţă şi previzibilitate. Evident, datele cu caracter personal trebuie protejate şi drepturile fundamentale ale omului trebuie să fie respectate!

Debitorul de bună credinţă trebuie să aibă la îndemână posibilitatea (re)negocierii amiabile a creanţelor şi a încheierii unui acord cu creditorii asupra planului de rambursare a datoriilor. Debitorul va fi motivat şi susţinut să facă eforturi pentru a desfăşura activităţi generatoare de venituri. Este necesar să-i fie facilitată reinserţia în mediul social şi să fie ajutat să iasă din starea de insolvenţă, inclusiv prin descărcarea de datorii.

Legea 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice are, ca obiectiv, instituirea unei proceduri colective pentru redresarea situaţiei financiare a debitorului de bună-credinţă, acoperirea într-o măsură cât mai mare a obligaţiilor acestuia şi descărcarea de datorii.

Dacă te numeri printre debitorii aceia care, “după lupte seculare”, s-au văzut scăpaţi de datorii, dar gândul achiziţionării de bunuri cu banii altuia te ademeneşte din nou, ia aminte la vorba strămoşească: “cine cumpără pe datorie, plăteşte de două ori!”