Dezincriminarea conflictului de interese în mediul privat. Pe cine favorizează?


business team work building a puzzle isolated over a white background

De când lumea și pământul cine a avut pâinea și cuțitul, a tăiat și a spânzurat. Acest fapt apare în viața de zi cu zi  și atunci când o persoană ajunge să aibă influență, putere de decizie și o grămadă de bani publici de gestionat. Nu poți să nu te întrebi de ce firma X a câștigat o licitație, deși firma Y era în mod clar mult mai calificată pentru acest lucru?

În scopul combaterii corupției, legiuitorul român a fost preocupat de incriminarea acestui tip de infracțiune, sens în care încă din 2006 a introdus în Codul penal de la acea vreme în cadrul faptelor săvârșite de funcționarii publici, infracțiunea de conflict de interese care se pedepsea cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică.

Noul cod penal a păstrat infracțiunea de conflict de interese, însă a extins aria de incriminare atât în mediul public, cât și în cel privat. Știrile juridice arată că este considerat conflict de interese fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act sau a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă sau afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale sau de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat sau beneficiază de foloase de orice natură. Această infracțiune se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică.

Prin folosirea sintagmei „raporturi comerciale”, practic, legiuitorul a incriminat și faptele din mediul privat. Acest fapt a atras sesizarea CCR care a trebuit să decidă dacă este constituțional acest fapt. În plus, CCR trebuia să stabilească dacă este conflict de interese în mediul public atunci când funcționarul favorizează o persoană cu care s-a aflat anterior în relații comerciale.

Care au fost nemulțumirile autorului excepției de neconstituționalitate?

Se susține că în actuala redactare, nu se prevede condiția ca folosul patrimonial procurat prin luarea deciziei la care funcționarul public participă să fie injust, astfel încât se ajunge ca funcționarul public să fie în sfera ilicitului penal de fiecare dată când participă la luarea unei decizii prin care se creează folos material unie persoane cu care s-a aflat în raporturi comerciale sau de muncă în ultimii 5 ani.

Codul penal aduce o discriminare a persoanelor care dețin funcții publice și care au desfășurat în trecut activități în mediul privat, în raport cu cei care în ultimi 5 ani au desfășurat doar activități în mediul public.  Practic, orice persoană care a desfășurat în trecut o activitate comercială sau privată producătoare de foloase de orice natură și acum exercită o funcție publică este vizată de infracțiunea de conflict de interese.

Ce a decis CCR?

 CCR a pronunțat Decizia 603/2015 care a fost publicată în Monitorul Oficial 845 din 13 noiembrie 2015. Știrile juridice arată că această infracțiune privește pe funcționarul public care poate fi persoana care exercită atribuții și responsabilități stabilite în baza legii pentru a realiza prerogativele puterii legislative, executive și judecătorești, care exercită o funcție de demnitate publică, serviciu de interes public.

Practic, în noțiunea de funcționar public” intră persoanele care exercită un serviciu de interes public pentru care au fost învestite de autoritățile publice, în această categorie intră, de exemplu, lichidatorii judiciari și notarii publici. Cei are exercită permanent sau temporar, cu sau fără remunerație, o însărcinarea de orice natură în cadrul oricărei persoane juridice, sunt considerați funcționari publici. În această categorie intră orice formă de societate.

Cu privire la explicarea noțiunii de raport comercial, CCR constată că până la data de 1 octombrie 2011 când a intrat în vigoare Codul civil, această sintagmă se definea conform Codului comercial, care în prezent nu mai există. Codul penal a intrat în vigoare după Codul civil, astfel încât pentru a clarifica această noțiune, trebuie să ne raportăm la prevederile civile. CCR constată că sintagma este lipsită de claritate, astfel încât nu poate determina conținutul constitutiv al infracțiunii de conflict de interese.

Lipsa de claritate a sintagmei „raporturi comerciale” aduce persoana vizată în situația de a nu-și putea ordona conduita în raport cu o normă de incriminarea care nu respectă prevederile legale.

Noutățile legislative arată că CCR a constat că infracțiunea de conflict de interese viza inițial doar fapta funcționarului public care își satisface interesele persoanele prin îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, astfel încât erau incriminate doar faptele din mediul public fiind excluse persoanele care erau în mediul privat.

Noul Cod penal a extins aria și la mediul privat, fapt considerat excesiv de către CCR, deoarece statul nu are interesul de a incrimina conflictul de interese pentru că valoarea socială ocrotită nu are caracter public. CCR consideră că faptele persoanelor din mediul privat care cauzează prejudicii, duc la angajarea răspunderii civile, de dreptul muncii sau a altui tip de răspundere fără a se aplica constrângerea statului prin mijloace de drept penal.

În concluzie, CCR admite excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată și constată că nu este legală incriminarea conflictului de interese din mediul privat, deoarece s-ar încălca libertatea economică și dreptul la muncă al celor vizați. Astfel, sintagma „raporturi comerciale” și „în cadrul oricărei persoane juridice”, sunt neconstituționale.

Ce presupune dezincriminarea conflictului de interese în mediul privat?

Decizia legiuitorului de a incrimina conflictul de interese și în mediul privat a fost generată de cazurile practice care au dovedit inventivitatea românului de a se strecura pe sub brațul legii. Astfel, dacă un funcționar public a fost angajat în trecut la o societate și în prezent acesta decide să atribuie un contract acelei firme, fapta sa va fi catalogată ca infracțiune. În schimb, dacă acel funcționar a avut calitatea de asociat sau acționar la acea firmă și îi atribuie un contract, fapta sa nu mai este incriminată, deși fapta sa este gravă.

Practic, sunt dezincriminate faptele de conflict de interese atunci când funcționarul public favorizează o persoană cu care s-a aflat anterior în relații comerciale. Astfel, toți cei care sunt acuzați de conflict de interese, vor scăpa basma curată, iar organele penale care instrumentează dosarele vor fi obligate să se supună deciziei CCR. Cei vizați vor scăpa și de închisoare și, cel mai probabil, și de obligația de a achita prejudiciul generat de fapta lor.

Decizia CCR șterge cu buretele faptele celor vizați și îi lasă și cu conturile pline ca să se bucure în continuare de privilegiile funcției.

Concluzia?

  Suntem egali cu toții în fața legii, dar nu și în fața persoanelor care supraveghează aplicarea acesteia.”  (Stanislaw Jerzy Lec)