Milenii de-a rândul, bărbatului i-a fost rezervat anevoiosul rol de a procura cele necesare traiului iar femeii… şi mai anevoiosul rol de a le purta de grijă pruncilor şi de a „ţine casa” – cum ziceau ţăranii noştri.

Bărbatul pleca la vânătoare, la tăiat de lemne, la arat şi la coasă, la atelier sau cu negoţul. Mai recent, pleca la uzină. Câteodată mai pleca şi la război… omiţând să se mai întoarcă. Mama? Rămânea, mereu, cu micuţele vlăstare!

Dar de la o vreme, în primele 2-3 decenii ale secolului XX, rolurile celor două sexe au început să se întrepătrundă, până ce s-a ajuns la situaţia actuală. Astăzi, nu mai râde nimeni pe sub mustaţă când vede cogeamite bărbatul îngrijindu-şi pruncii cu succes şi devotament, în vreme ce delicata sa soţie e plecată la vânătoare… de bani.

Atât mamele, cât şi taţii pot beneficia, acum, de concediul pentru creşterea noului venit în familie! În „Monitorul Oficial” nr. 649/2015 a fost publicată HG 685/2015 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a OUG 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobate prin HG 52/2011.

 

De la şcoală la creşterea pruncului

Pot beneficia de concediu şi de indemnizaţie pentru creşterea copilului persoanele care, în ultimul an anterior datei naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole supuse impozitului pe venit potrivit Codului fiscal.

Dar aceste 12 luni pot fi constituite integral şi din perioadele de frecventare neîntreruptă a cursurilor de zi ale învăţământului preuniversitar, universitar la nivelul studiilor de licenţă ori de master, precum şi ale învăţământului postuniversitar la nivel de masterat, în ţară sau străinătate, într-un domeniu recunoscut de către Ministerul Educaţiei sau din perioadele cuprinse între încheierea unei forme de învăţământ şi începerea alteia, în acelaşi an calendaristic, la cursuri de zi.

În aplicarea acestei prevederi, cursurile preuniversitare, universitare şi postuniversitare la nivelul studiilor universitare de masterat pot fi frecventate atât la unităţi de învăţământ de stat, cât şi particulare, autorizate sau acreditate, în ţară sau într-un alt stat din cadrul UE, într-un domeniu recunoscut de către Ministerul Educaţiei.

Potrivit ultimelor ştiri juridice, în vederea includerii în calculul celor 12 luni a situaţiilor prevăzute mai sus, persoana îndreptăţită trebuie să probeze faptul că a frecventat, neîntrerupt, cursurile de zi ale învăţământului preuniversitar, universitar sau postuniversitar, în perioadele care sunt asimilate în vederea deschiderii dreptului la indemnizaţie pentru creşterea copilului ori la stimulentul lunar.

 

Cât se poate câştiga, fără a pierde indemnizaţia?

Persoanele care, în ultimul an anterior datei naşterii copilului, au realizat vreme de 12 luni venituri salariale, venituri din activităţi independente sau venituri agricole supuse impozitului pe venit potrivit Codului fiscal, pot beneficia fie de un concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an (3 ani în cazul copilului cu dizabilităţi), fie de un concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani.

În situaţia persoanelor îndreptăţite ce obţin venituri din activităţi independente ori agricultură şi care nu lucrează în baza unui contract individual de muncă, concediul înseamnă întreruperea ori suspendarea activităţii pentru perioada de până la împlinirea de către copil a vârstei de 1, 2 sau 3 ani, după solicitarea concediului pentru creşterea copilului, acompaniat de indemnizaţia cuvenită.

În cazul persoanelor ce dobândesc simultan venituri impozabile din mai multe surse, concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului se va acorda pe baza documentelor doveditoare privind suspendarea a cel puţin unei activităţi, cu condiţia să nu fie depăşit pragul de 6 ISR (de la art. 16 alin. 3, lit. c din OUG 111/2010). ISR, indicatorul social de referinţă, are valoarea de 500 lei.

Pe durata concediului pentru creşterea copilului şi a indemnizaţiei însoţitoare, persoana îndreptăţită poate realiza venituri impozabile, prin desfăşurarea efectivă a unei activităţi, de până la cel mult 3.000 lei într-un an calendaristic, cu condiţia menţinerii suspendării sau întreruperii uneia dintre activităţile care-au stat la temelia acordării drepturilor băneşti.

 

Ai sărit de 3.000? Declară. Nu trişa, te verifică la fisc!

Cum s-a văzut, plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului nu se suspendă dacă persoana îndreptăţită realizează venituri supuse impozitului, prin desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu, de cel mult 6 ISR (3.000 de lei) într-un an calendaristic. La aplicarea acestei ultime prevederi, veniturile în plus pot fi realizate, conform noilor ştiri juridice, în următoarele chipuri:

– în perioada dintre data de 1.01 şi încetarea dreptului la concediul indemnizat pentru creşterea copilului, independent de opţiunea de concediu;

– în perioada dintre data stabilirii dreptului la concediul pentru creşterea copilului şi 31.12 (din acelaşi an), pentru oricare alegere de concediu;

– în perioada 1.01-31.12 a aceluiaşi an, în cazul concediului pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 sau 3 ani;

– în perioada cuprinsă între data stabilirii şi data isprăvirii dreptului la concediu şi indemnizaţie, atunci când acest interval de timp aparţine aceluiaşi an, la concediul pentru creşterea copilului până la un an;

– în intervalul dintre stabilirea dreptului şi data suspendării sale în scopul acordării stimulentului de inserţie, indiferent de varianta de concediu aleasă, cu respectarea perioadelor descrise mai sus.

Conform noilor ştiri din contabilitate, agenţiile teritoriale sunt datoare să verifice respectarea de către persoana îndreptăţită a limitei de venituri de 3.000 lei (6 ISR), în termen de 6 luni de la încheierea fiecărui an din perioada concediului pentru creşterea copilului, precum şi de la încetarea dreptului la indemnizaţia pentru creşterea copilului.

Dacă dobândeşte venituri nete, supuse impozitului, de maximum 6 ISR într-un an calendaristic, prin desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada concediului pentru creşterea copilului, cel/cea îndreptăţit(ă) nu poate solicita şi stimulentul de inserţie.

Beneficiarul de concediu pentru creşterea copilului (plus indemnizaţia aferentă) are îndatorirea de a comunica în scris primăriei orice modificare survenită în situaţia sa, de natură a provoca încetarea sau suspendarea plăţii drepturilor, în termen de 15 zile de la ivirea acesteia.

Conform ultimelor noutăţi legislative, dacă persoana nu-şi respectă această îndatorire şi după verificările de rigoare reiese că au fost obţinute venituri mai mari de 6 ISR într-un an calendaristic, se consideră că indemnizaţia a fost acordată necuvenit, urmând ca toţi banii să fie recuperaţi de la beneficiar.

Mai devreme sau mai târziu, adevărul tot iese la iveală. La fel şi lipsa de onestitate. Şi totul, totul se plăteşte!