Existenţa sistemelor de pensii, fie ele publice sau private, porneşte de la necesitatea acumulării de bani albi, pentru zile negre. Un sistem de pensii publice în care contributorii sunt tot mai puţini iar beneficiarii tot mai numeroşi seamănă cu un joc piramidal (chiar o piramidă inversată), dar cu toţii sperăm că vom avea asigurat un venit decent în zilele cărunte ale amurgului vieţii. Să visăm mult şi bine, că visele sunt gratis!

Dar nu-i mereu cum vrea omul. Se întâmplă şi lucruri ce fac imposibilă pensionarea la vârsta normală (tot mai înaintată). Unii cotizanţi sunt loviţi de invalidităţi permanente şi trebuie să iasă timpuriu din activitate. Pentru alţii viaţa ia sfârşit prea devreme. Atunci răsare întrebarea: ce se întâmplă cu sumele reţinute la fondurile de pensii? Cu pensiile publice lucrurile-s clare. Cât priveşte pensia privată, avem noutăţi legislative pentru participantul afectat de către invaliditate sau, după caz, pentru succesorii celui trecut în lumea cealaltă.

În “Monitorul Oficial” 272/23.04.2015 a văzut lumina tiparului Norma ASF nr. 7/2015 privind utilizarea activului personal net al participantului la un fond de pensii administrat privat, ce va intra în vigoare la 30 de zile de la publicare.

Conform ultimelor ştiri juridice, scopul noii reglementări e de a stabili ce se va întâmpla în situaţia în care participantul la un fond de pensii administrat privat trece în nefiinţă înainte de-a depune cererea pentru dobândirea unei pensii private sau când participantul devine beneficiar al unei pensii de invaliditate, după rigorile legii pensiilor publice.

 

Unde ajung banii din fondul de pensii privat în caz de invaliditate permanentă?

Dacă beneficiarul îndeplineşte condiţiile pentru a primi pensie de invaliditate de gradul I sau II pentru invalidităţi care-i afectează permanent capacitatea de muncă, el va putea să capete contravaloarea activului personal net acumulat la fondul de pensii administrat privat.

Beneficiarul pensiei de invaliditate va putea să-şi primească banii acumulaţi doar dacă va depune la administratorul fondului privat de pensii, personal sau prin mijlocirea unui mandatar, toate actele necesare.

Pe lângă o cerere scrisă – prin intermediul căreia solicită dobândirea drepturilor sale, vor trebui prezentate decizia administrativă privind acordarea pensiei de invaliditate şi decizia medicală privind capacitatea de muncă (ambele în original şi-n copie).

Mai trebuie să fie prezentate actul de identitate (original, copie) şi certificatul de încadrare în grad de handicap grav sau accentuat sau o declaraţie pe propria răspundere în care să menţioneze că nu posedă un astfel de certificat (original, copie). Administratorului îi vor rămâne copiile!

Dacă beneficiarul pensiei de invaliditate nu se poate deplasa şi, de aceea, a desemnat un mandatar, acesta trebuie să aibă cu sine actul de identitate propriu şi o copie a acestuia, pe care administratorul fondului o va reţine.

Plata sumei echivalente activului personal net al participantului se va face fie prin virament bancar, în cont (beneficiarul va trebui să adauge la documentaţia prezentată administratorului şi documentul care certifică codul IBAN), fie prin mandat poştal. Plata sumei acumulate nu se va putea face decât către participantul fondului de pensii, indiferent de modalitatea de plată. Dacă documentaţia e completă, participantul îşi va primi banii acumulaţi în maximum 30 de zile de la depunerea documentaţiei!

 

Ce se petrece în caz de deces timpuriu al participantului?

Dacă, prin voia destinului, zilele participantului la un fond privat de pensii iau sfârşit mai înainte de-a veni sorocul solicitării deschiderii dreptului la pensie, pe numele succesorului are să aibă loc deschiderea unui cont, la ultimul fond de pensii la care a contribuit răposatul. În câte un cont de acest tip vor fi transferate sumele cuvenite fiecărui beneficiar (moştenitor), dacă-s mai mulţi.

Administratorul e dator să aducă la cunoştinţa tuturor beneficiarilor care n-au cerut plata contravalorii activului personal net al participantului decedat existenţa drepturilor care le revin asupra activului participantului şi condiţiile de exercitare a acestor drepturi. Dacă administratorii nu posedă informaţii cu privire la beneficiari (moştenitori), informarea trebuie trimisă, degrabă, la ultima adresă de domiciliu sau de corespondenţă a răposatului.

Ajuns în situaţia de-a beneficia de suma acumulată de către defunct cu titlu de pensie privată, moştenitorul va avea fie dreptul de-a primi contravaloarea părţii cuvenite din activul personal al participantului (numai dacă n-are calitatea de participant la un fond de pensii privat), fie să i se depună suma acumulată la un fond de pensii administrat privat. Ultima variantă se aplică doar dacă beneficiarul se numără printre participanţii la un fond de pensii cu administrare privată.

Ca să dobândească contravaloarea sumei acumulate la fondul privat de pensii de către defunct, persoana beneficiară trebuie să furnizeze administratorului actele ce urmează: cerere scrisă – prin care solicită plata drepturilor cuvenite; certificatul de deces; certificatul de moştenitor (sau legatar), certificatul de moştenitor suplimentar, actul de partaj voluntar, după caz, ori hotărârea definitivă a instanţei, din care să reiasă calitatea de moştenitor ori legatar şi partea cuvenită din activul personal al ex-participantului. Mai trebuie adus şi actul de identitate. Certificatele şi restul actelor vor fi prezentate în original şi copie. Copiile trebuie legalizate, dacă vor fi transmise poştal.

În cererea prin care solicită achitarea sumei, beneficiarul trebuie să arate dacă este participant la vreun fond de pensii privat. Dacă da, să specifice denumirea fondului. Când moştenitorul e participant la un fond de pensii privat, va avea loc, potrivit noilor ştiri din contabilitate, transferul sumelor de bani reprezentând contravaloarea activelor cuvenite către fondul de privat pensii la care el are calitatea de participant.

Dacă beneficiarul n-are calitatea de participant la un fond de pensie privată, va încasa partea cuvenită din activul personal al fostului participant. Plata se face prin virament bancar sau mandat poştal.

Niciun angajat nu se poate eschiva de la plata lunară a contribuţiei pentru pensia de la stat, dar tot omul nădăjduieşte că lucrurile vor evolua astfel încât, după pensionare, sărăcia, foamea şi frigul nu-şi vor face cuibar în căminul său. Unii nu mai ajung să se plângă de viaţa de pensionar, fiindcă firul vieţii lor pământeşti se curmă prematur. Contribuţia lor de până atunci pentru pensie se pierde prin sacul fără fund al vistieriei statului. Dar cum ar fi, oare, dacă s-ar introduce prevederi de soiul celor de mai sus şi pentru pensiile din sistemul public?!