Dorinţa de dreptate, de justiţie a românului este greu de astâmpărat iar aşteptările pe care le are el faţă de sistemul judiciar sunt pe măsură. Însă, după cum ştim, există grupuri influente şi indivizi certaţi cu legea care au tot interesul ca isprăvile lor să nu iasă la lumină şi să nu fie puse nicicând în balanţa dreptăţii. De frica suportării consecinţelor legale ale nelegiuirilor săvârşite, acei răufăcători se grupează şi recurg la diverse acţiuni, încercând să şubrezească independenţa justiţiei. Dar există o vorbă: de ce te temi, de aceea nu scapi!
Consiliul Superior al Magistraturii constituie un organ constituţional, ce garantează o justiţie independentă. CSM îi ocroteşte pe magistraţi împotriva oricărei acţiuni care ar putea să lezeze independenţa sau imparţialitatea acestora ori să genereze îndoieli şi bănuieli asupra lor. Simultan, Consiliul Superior al Magistraturii protejează reputaţia profesională a judecătorilor sau procurorilor, asigurând respectarea legii şi a criteriilor de competenţă şi etică profesională în desfăşurarea carierei profesionale a judecătorilor şi procurorilor.
În “Monitorul Oficial” 254/2015, a văzut lumina tiparului Hotărârea CSM 274/2015 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea plenului Consiliului Superior al Magistraturii 326/2005.
După cum reiese din aceste ştiri juridice, de-acum încolo, biroul de organizare a concursurilor de la CSM are să desfăşoare activităţile de rigoare în vederea realizării responsabilităţilor CSM în ceea ce priveşte organizarea examinărilor pentru promovarea în funcţia de prim-magistrat asistent şi de magistrat asistent-şef ori a ocupării posturilor libere de magistrat asistent, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Anterior, exista prevederea că biroul de organizare a concursurilor din cadrul aparatului propriu al CSM se ocupă de realizarea verificărilor în ceea ce priveşte buna reputaţie a candidaţilor care au trecut cu succes de examenul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii ori de concursul de admitere în magistratură, dar noile ştiri juridice arată că, prin verificările referitoare la satisfacerea cerinţei bunei reputaţii, or să treacă inclusiv candidaţii care-au promovat concursul pentru ocuparea posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor de la CSM, dar şi candidaţii admişi în urma concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat asistent la Înalta Curte.
Biroul de organizare a concursurilor are să asigure, acum, testarea psihologică a candidaţilor admişi la concursul de admitere în magistratură, a celor admişi la INM, la concursul pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat asistent la ÎCCJ şi la concursul pentru ocuparea posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din CSM.
Accesarea fondurilor externe de către CSM
Pe lista de preocupări a Consiliului Superior al Magistraturii se află, negreşit, şi atragerea de fonduri europene ori a celorlalte categorii de fonduri externe, pentru asigurarea finanţării necesare derulării activităţilor care ţin de realizarea responsabilităţilor prevăzute de către legislaţie, a menirii constituţionale a CSM. La nivelul anului trecut se aflau în derulare atât proiecte ce beneficiau de finanţare prin programele specifice de justiţie penală şi justiţie civilă ale Comisiei Europene, cât şi proiecte aferente Mecanismului Financiar Norvegian şi a Mecanismului Financiar Elveţian. Valoarea totală a proiectelor? Mai mult de 9.000.000 de euro!
De asemenea, CSM a avansat proiecte noi, cu scopul obţinerii de finanţare din partea Comisiei Europene, în cadrul Programului Justiţie 2014-2020, între care se numără proiectul „Întărirea cooperării judiciare dintre judecătorii europeni, prin aplicarea instrumentelor de cooperare judiciară în materie civilă” şi proiectul „Seminarii şi exerciţii practice în aplicarea instrumentelor de cooperare judiciară internaţională în materie penală”. Este nevoie finanţare provenită din surse multiple, continuă şi substanţială, pentru o justiţie puternică!
Parcurgând noutăţile legislative, aflăm că au avut loc şi clarificări în privinţa atribuţiilor Direcţiei afaceri europene, relaţii internaţionale şi programe. Această direcţie din cadrul CSM are, conform ştirilor juridice, obligaţia să păstreze evidenţa generală a distribuţiei şi întrebuinţării bunurilor achiziţionate din fonduri europene şi internaţionale (ne)rambursabile, potrivit destinaţiei şi ţelului prevăzute în program.
Totodată, Direcţia va întocmi actele de raportare periodică referitoare la stadiul punerii în aplicare a programelor şi rapoartele de monitorizare ori evaluare a proiectelor, potrivit procedurilor aplicabile proiectelor implementate din fonduri europene sau internaţionale. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, Direcţia va colabora cu coordonatorii programelor şi cu beneficiarii nemijlociţi.
În acelaşi timp, Direcţia afaceri europene, relaţii internaţionale şi programe asigură relaţia dintre CSM – în calitate de autoritate de implementare şi instituţiile relevante, pentru programele finanţate din fonduri comunitare şi externe, ce au fost implementate, ce se află-n curs de implementare sau care vor fi implementate pe viitor.
De asemenea, Direcţia afaceri europene participă la întrunirile internaţionale cu relevanţă pentru obiectul de activitate al serviciului, asigură participarea la întâlnirile la nivelul conducerii şi membrilor CSM în ceea ce priveşte programele finanţate din fonduri europene şi internaţionale şi va asigura legătura cu celelalte instituţii beneficiare ale asistenţei financiare.
Se teme cineva de o justiţie independentă?
Consiliul Superior al Magistraturii asigură respectarea legii şi a criteriilor de competenţă şi etică profesională în desfăşurarea carierei profesionale a judecătorilor şi procurorilor. Consiliul este îndreptăţit şi dator să ocrotească independenţa, imparţialitatea şi reputaţia profesională a magistraţilor. Iar atunci când un judecător sau procuror consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională i-a fost vătămată în vreun chip, el poate înştiinţa Consiliul.
În mod normal, justiţiţia şi cei datori să exercite puterea judecătorească ar trebui să primească un sprijin constant şi consistent din partea tuturor celorlalţi gestionari ai puterii de stat. Dar socoteala de acasă e diferită de cea din târg iar de la teorie la practică distanţa e ca de la cer la pământ. Din pricina noianului de condamnări penale primite de către numeroase foste căpetenii din politică şi administraţie, magistraţii au fost şi sunt supuşi unor atacuri josnice, menite să diminueze încrederea cetăţenilor în aparatul judiciar şi concepute, perfid, să proiecteze umbra îndoielii asupra independenţei justiţiei.
Nouă ne rămâne să ne folosim discernământul la interpretarea informaţiilor receptate despre justiţie şi să nădăjduim că atacurile îndreptate contra magistraţilor şi a statului de drept se vor împuţina pe măsură ce clasa politică se va primeni, ridicându-se, în privinţa integrităţii, la nivelul aşteptărilor cetăţenilor. Până atunci, justiţia va lupta din greu cu marea corupţie iar noi trebuie s-o susţinem pe cât posibil, pentru ca dreptatea să biruie!