Luna februarie a anului ce tocmai a trecut aducea cu ea o nouă procedură ce îşi propunea să îmbunătăţească  instituţiile deja existente în Codul de Procedură Civilă sau să scoată la iveală alte idei năstruşnice ce urmau să fie puse imediat în practică.

Codul de Procedură Civilă, publicat în Monitorul Oficial în luna februarie 2013, născoceşte, aşadar, o nouă procedură specială: procedura cu privire la cererile de valoare redusă.

A trecut aproape un an de la intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedura Civila, timp în care cererile de valoare redusă au luat cu asalt instanţele de judecată.

Cererea de valoare redusă – noţiune

          Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este o procedură specială care se aplică atunci când  valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată şi alte venituri accesorii, nu depăşeşte suma de 10.000 de lei la data sesizării instanţei.

De pildă, Ben, condus de dorinţa de a căpăta succes în afaceri,  îi vinde lui Grig un ceas  în schimbul unui preţ de 3000 de lei, pretinzând că este un ceas renumit. Grig, verificând ceasul după încheierea vânzării, află că acesta nu reprezintă decât o copie. El decide să îl acţioneze pe Ben în judecată pentru eroare esenţială. Întrucât valoarea cererii nu depăşeşte suma de 10.000 de lei, el se gândeşte să uzeze de procedura cu privire la cererile de valoare redusă. „Mai simplu şi mai rapid”, se gândeşte el. Chiar aşa să fie?

Aplicabilitatea procedurii privind cererile de valoare redusă

          Aplicabilitea procedurii speciale a cererilor cu valoare redusă nu depinde numai de valoarea cererii ci şi de obiectul acesteia.

Astfel, potrivit art 1025 alin. 3 din Codul de Procedură Civilă, prezenta procedură nu se aplică cererilor referitoare la:

• starea civilă sau capacitatea persoanelor fizice;
• drepturile patrimoniale născute din raporturile de familie;
• moştenire;
• insolvenţă, concordatul preventiv, procedurile privind lichidarea societăţilor insolvabile şi a altor persoane juridice sau alte proceduri asemănătoare;
• asigurări sociale;
• dreptul muncii;
• închirierea unor bunuri imobile, cu excepţia acţiunilor privind creanţele având ca obiect plata unor sume de  bani;
• arbitraj;
• atingeri aduse dreptului la viaţă privată sau altor drepturi care privesc personalitatea.

De asemenea, procedura cu privire la cererile de valoare redusă nu se aplică nici în materie fiscală, vamală sau administrativă şi nici în ceea ce priveşte răspunderea statului pentru acte sau omisiuni în cadrul exercitării autorităţii publice.

Această procedură nu este însă obligatorie, reclamantul putând alege între procedura de drept comun şi această procedură specială.

Cum declanşează reclamantul procedura cu privire la cererea cu valoare redusă?

          Potrivit art. 1028 alin. 1 Cod Procedură Civilă, reclamantul declanşează procedura cu privire la cererile cu valoare redusă prin completarea formularului de cerere şi depunerea sau trimiterea acestuia la instanţa competentă, prin poştă sau prin alte mijloace care asigură transmiterea formularului şi confirmarea primirii acestuia.

De exemplu, Grig completează un formular de cerere pe care urmează să îl depună la instanţă. Ce menţiuni trebuie să conţină însă formularul pentru a fi completat corect? Şi mai ales, la ce instanţă trebuie depus? Vom încerca să aducem lămuriri în acest sens.

          Formularul de cerere

      Formularul de cerere trebuie să conţină rubrici care permit identificarea părţilor, valoarea pretenţiei, indicarea probelor şi alte elemente necesare soluţionării cauzei. Odată cu formularul de cerere se depun ori se trimit şi copii de pe înscrisurile de care reclamantul înţelege să se folosească.Formularul de cerere se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei.

Astfel, în formularul de cerere trebuie să se regăsească datele de identificare ale părţilor, atât ale celui care depune cererea, cât şi ale celui chemat în judecată (nume, prenume, domiciliu sau reşedinţă, sediu, CNP etc.),  valoarea pretenţiei, care bineînţeles nu trebuie să depăşească 10.000 de lei şi probele care servesc la dovedirea cererii reclamantului. De pildă, dacă reclamantul doreşte să se folosească de proba cu înscrisuri, el trebuie să anexeze cererii înscrisurile doveditoare (un exemplar pentru instanţă şi în plus, un exemplar pentru partea adversă). De asemenea, dacă solicită încuviinţarea probei testimoniale, trebuie să indice numele, prenumele şi domiciliul martorilor propuşi.

 

                                                                                           Model de formular de cerere:

FORMULAR DE CERERE

[art. 1.028 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă]

 

1. Instanţa judecătorească

1.1   Denumirea şi adresa judecătoriei

1. Identificarea părţilor

2.1. Informaţii privind reclamantul

2.1.1 Numele, prenumele sau denumirea

2.1.2 Domiciliul, reşedinţa sau sediul

2.1.3 Codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar

2.1.4 Număr de telefon, de fax

2.1.5 Numele, prenumele şi calitatea reprezentantului  iar în cazul reprezentării prin avocat numele şi prenumele acestuia şi sediul său profesional

2.1.6 Alte informaţii

 

2.2 Informaţii privind pârâtul

2.2.1. Numele, prenumele sau denumirea

2.2.2 Domiciliul, reşedinţa sau sediul

2.2.3 Codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar

2.2.4 Număr de telefon, de fax

2.2.5 Numele, prenumele şi calitatea reprezentantului dumneavoastră iar în cazul reprezentării prin avocat numele şi prenumele acestuia şi sediul său profesional

2.2.6 Alte informaţii

 

3. Informaţii privind cererea introductivă

3.1. Cerere evaluabilă în bani

3.1.1. Valoarea obligaţiei principale (fără dobânzi, cheltuieli de judecată şi alte venituri accesorii):

3.2. Cerere neevaluabilă în bani

3.2.1. Obiectul cererii:

3.2.2. Valoarea estimativă a cererii:

3.3. Solicitaţi plata unor dobânzi?

Da

Nu

În caz afirmativ, dobânda este:

Contractuală?            completaţi pct. 3.3.1, dacă este cazul

Legală?                     completaţi pct. 3.3.2, dacă este cazul

3.3.1. Dacă este contractuală

1. rata dobânzii este:  …………….%

                      cu ………….% mai mare decât rata dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României

  alta:

 

2. dobânda ar trebui să curgă de la: ……………….. (ziua)/………………………………….. (luna)/………………………. (anul)

3.3.2. Dacă este legală, dobânda ar trebui să curgă de la: ………………. (ziua)/……………………. (luna)/……….. (anul)

 

3.4. Solicitaţi restituirea cheltuielilor de judecată?

3.4.1. Da                    

3.4.2. Nu                    

3.4.3. În caz afirmativ, precizaţi cheltuielile şi indicaţi suma pretinsă:

4. Detalii privind cererea

4.1. Prezentaţi, pe scurt, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea.

4.2. Indicaţi probele pe care doriţi să le aduceţi în sprijinul cererii dumneavoastră şi specificaţi care capăt de cerere este susţinut de fiecare dintre probe.

4.2.1. Înscrisuri            precizaţi mai jos

4.2.2. Alte probe        precizaţi mai jos

4.3. Doriţi să aibă loc o dezbatere orală?

Da                               

Nu                               

În caz afirmativ, precizaţi motivele (faculatativ):

5. Data şi semnătura

Ataşez prezentului formular de cerere un număr de ….. file suplimentare. Prin prezenta solicit instanţei judecătoreşti să pronunţe o hotărâre împotriva pârâtului în temeiul cererii mele. Declar că, după ştiinţa mea, informaţiile furnizate mai sus sunt corecte şi date cu bună-credinţă.

Data: …………………. (ziua)/….. (luna)/…. (anul)

Numele şi prenumele/Denumirea:

Semnătura:

 

          Instanţa competentă

 După ce completează formularul de cerere, reclamantul îl va depune la Judecătorie. Astfel, competentă să judece cererea, din punct de vedere material, este judecătoria. Competenţa teritorială se stabileşte potrivit dreptului comun (art.1027 alin.2 Cod Proc. Civ.).

          Procedura de soluţionare

Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este scrisă şi se desfăşoară în întregul ei în camera de consiliu (art. 1029 alin. 1 din Codul de Procedură Civilă).

Ce paşi va urma instanţa?

Instanţa poate primi formularul de cerere completat în mod corect sau, din contră, cu anumite lipsuri.

În cazul în care informaţiile furnizate de reclamant nu sunt suficient de clare sau sunt inadecvate ori formularul de cerere nu a fost completat corect, instanţa îi va acorda reclamantului posibilitatea să completeze sau să rectifice formularul ori să furnizeze informaţii sau înscrisuri suplimentare. Instanţa va folosi în acest scop un formular-tip, care va fi aprobat prin ordin al ministrului justiţiei.

Ce se întâmplă în cazul în care reclamantul, deşi înştiinţat de instanţă, nu îşi va îndeplini obligaţiile?

În conformitate cu art. 1028 alin. 5 din Codul de Procedură Civilă, în cazul în care reclamantul nu completează sau nu rectifică formularul de cerere în termenul stabilit, instanţa nu va păşi la judecată, ci va proceda la anularea cererii. Cererea se va anula în camera de consiliu, fără citarea părţilor.

Dacă formularul de cerere a fost completat corect…

 După primirea formularului de cerere completat corect, instanţa va trimite de îndată pârâtului formularul de răspuns, însoţit de o copie a formularului de cerere „necenzurat” şi de copii de pe înscrisurile depuse de reclamant.

Formularul de răspuns este un fel de „întâmpinare” specifică acestei proceduri speciale, ce conţine rubrici speciale care îi permit pârâtului să-şi formuleze o apărare.

Aşa că, după ce primeşte formularul de cerere depus de către Grig, instanţa trebuie să îi comunice lui Ben formularul de cerere, înscrisurile doveditoare depuse de către reclamant  şi un formular de răspuns.

Potrivit art 1029 alin. 4 din Codul de Procedură Civilă, în termen de 30 de zile, pârâtul va depune sau trimite formularul de răspuns completat corespunzător, precum şi copii de pe înscrisurile de care înţelege să se folosească.

Cu toate acestea, formularul de răspuns nu este obligatoriu, pârâtul putând răspunde prin orice alt mijloc adecvat, fără utilizarea formularului de răspuns.

 Aşadar, Ben are la dispoziţie 30 de zile pentru a depune o justificare, indiferent dacă aceasta îmbracă forma formularului de răspuns sau o altă formă.

Răspunsul pârâtului

Dacă pârâtul alege să răspundă, instanţa va comunica de îndată reclamantului copii de pe răspunsul pârâtului, copii de pe înscrisurile depuse de pârât, precum şi, dacă este cazul, cererea reconvenţională. Bineînţeles, reclamantul va putea formula, la rândul său, răspuns la cererea reconvenţională, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Grig aşteaptă  cu nerăbdare răspunsul lui Ben. Este  tare curios să afle ce justificare va găsi acesta pentru nedreptatea comisă. Şi primeşte, nu numai un răspuns, ci şi o cerere reconvenţională în care Ben îşi făureşte propriile pretenţii.

În cazul în care nu se primeşte nici un răspuns de la partea interesată, în termenul fixat, instanţa se va pronunţa cu privire la cererea principală sau la cererea reconvenţională în raport cu actele aflate la dosar.

Poate exista şi o dezbatere orală?

Potrivit art. 1029 alin. 2 din Codul de Procedură Civilă, instanţa poate dispune înfăţişarea părţilor, dacă apreciază acest fapt ca fiind necesar sau la solicitarea uneia dintre părţi. Instanţa poate însă să şi refuze o astfel de solicitare în cazul în care consideră că, ţinând cont de împrejurările cauzei, nu sunt necesare dezbateri orale. Refuzul se motivează în scris şi nu poate fi atacat separat.

Grig solicită bineînţeles şi o dezbatere orală, iar instanţa dispune înfăţişarea părţilor.

Totuşi, ne spune alin. 10 al articolului menţionat mai sus, în cazul în care instanţa a fixat un termen  pentru înfăţişarea părţilor, acestea trebuie citate.

Trebuie reţinut că în procedura cu privire la cererile de valoare redusă, părţile nu au obligaţia de a fi reprezentate de avocat.

Transformarea cererii

Dacă reclamantul sesizează instanţa cu o cerere de chemare în judecată obişnuită, acesta are posibilitatea ca, cel mai târziu la primul termen de judecată, să solicite în mod expres aplicarea procedurii speciale cu privire la cererile cu valoare redusă (art. 1026 alin. 2 Cod Procedură Civilă).  Dacă însă reclamantul a optat pentru procedura specială nu mai poate reveni la procedura de drept comun.

Totuşi, atunci când cererea nu poate fi soluţionată potrivit dispoziţiilor care reglementează procedura specială, instanţa judecătorească îl informează pe reclamant, iar dacă acesta nu îşi retrage cererea, aceasta va fi judecată potrivit dreptului comun.

Referitor la probatoriu

Potrivit art. 1029 alin. 9 Cod Proc. Civ. instanţa poate încuviinţa şi alte probe în afara înscrisurilor depuse de părţi. Nu vor fi însă încuviinţate acele probe a căror administrare necesită cheltuieli disproporţionate faţă de valoarea cererii de chemare în judecată sau a cererii reconvenţionale.

În exemplul menţionat, pe lângă înscrisurile depuse, instanţa a încuviinţat, la solicitarea reclamantului, proba cu interogatoriul pârâtului.

Hotărârea

  După ce au depus cereri scrise şi au administrat probe şi după ce au dezbătut şi oral problema, eroii noştri aşteaptă preocupaţi hotărârea necenzurată a instanţei. Ce trebuie însă să cunoască aceştia despre hotărârea primei instanţe?

În primul rând, hotărârea primei instanţe este executorie de drept.

În al doilea rând, hotărârea judecătoriei poate fi atacată. Ea este supusă numai apelului la tribunal, în termen de 30 de zile de la comunicare. Pentru motive temeinice, instanţa de apel poate să suspende executarea silită, însă numai dacă se consemnează o cauţiune de 10% din valoarea contestată.

          Cheltuielile de judecată

  Potrivit art. 1031 Cod Procedură Civilă, partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cererea celeilalte părţi, la plata cheltuielilor de judecată. Cu toate acestea, instanţa nu va acorda părţii care a câştigat procesul cheltuielile care nu au fost necesare sau care au avut o valoare dispropoţionată în raport cu valoarea cererii.

În povestea noastră, partea care cade în pretenţii poate fi Ben sau poate fi chiar Grig întrucât Ben a depus cerere reconvenţională. Un lucru însă e cert. Ambii protagonişti sunt la fel de orgolioşi şi vor solicita să li se plătească şi cheltuieli de judecată.

Drept urmare, trebuie reţinut că soluţionarea cererii cu valoare redusă este precedată de o procedură prealabilă.

Astfel, instanţa după ce primeşte formularul de cerere completat corect îl trimite către pârât însoţit de formularul de răspuns şi de înscrisurile doveditoare depuse de către reclamant.

Apoi, instanţa aşteaptă răspunsul pârâtului timp de 30 de zile, spre deosebire de procedura de drept comun unde termenul acordat pentru depunerea întâmpinării este de 25 de zile.

După ce au trecut cele 30 de zile, dacă nu primeşte nici un răspuns instanţa păşeşte la judecată.

Din contră, dacă pârâtul depune „întâmpinare”, instanţa o va comunica reclamantului şi îi va acorda şi acestuia posibilitatea să răspundă la aceasta. Dacă pârâtul depune şi cerere reconvenţională, i se acordă şi reclamantului 30 de zile pentru a răspunde la aceasta.

Abia după ce vor fi parcurse aceste etape instanţa va păşi la judecată.

 

Raţiunea reglementării unei asemenea proceduri? Rămâne să o căutăm împreună… Deocamdată, important este că ea se aplică. Iar potrivit celor spuse de  Marcus Tullius Cicero: „instruirea minţii este la fel de necesară ca hrana pentru corp”.