Aţi încălcat vreodată legea? Majoritatea dintre dumneavoastră veţi răspunde, în mod categoric, că nu. Aceasta deoarece cu termenul generic de lege este, în primul rând, asociată legea penală sau civilă, ce reprezintă “artileria grea” a dispoziţiilor legale. Însă, tot încălcare a legii reprezintă, de exemplu, şi a întârzia cu refacerea buletinului, sau a fuma într-un spaţiu public, aşa cum este trenul, ori călătoria în tren sau tramvai fără bilet. Toate aceste fapte, de o periculozitate şi gravitate redusă, se numesc contravenţii, iar principala sancţiune ce li se poate aplica este amenda. Aşadar, având în vedere aceste aspecte, răspunsul la întrebarea de mai sus s-ar putea să se diversifice, şi ca fiecare din noi să îşi dea seama că a fost, cu voie sau fără voie, vreodată, autor al unei contravenţii.
Ce este de făcut şi ce lucruri sunt de ştiut, în cazul în care primim o amendă pentru o faptă contravenţională? Sau, dacă amenda a fost aplicată pe nedrept, cum putem contesta această măsură? Despre aceste aspecte, guvernate de OUG 2/2001 (şi alte acte normative speciale, în funcţie de domeniu, cum ar fi Codul Rutier) vom vorbi în cele ce urmează.
Procesul-verbal de constatare a contravenţiei
Să luăm în considerare o ipoteză tipică în această materie: o amendă aplicată în trafic. Odată constatată fapta de către agentul competent, acesta întocmeşte procesul-verbal de constatare a contravenţiei – actul doveditor al faptei contravenţionale şi documentul în baza căruia se va putea solicita ulterior plata cuantumului amenzii.
Este obligatoriu ca acest proces verbal să includă anumite elemente, lipsa unora din ele provocând nulitatea documentului. Ceea ce înseamnă că, în lipsa următoarelor elemente, amenda nu va mai fi datorată:
- numele, prenumele şi calitatea agentului constatator;
- numele şi prenumele contravenientului;
- descrierea faptei săvârşite şi menţionarea datei comiterii acesteia;
- semnătura agentului constatator.
Ce se întâmplă dacă sancţiunea e aplicată pe nedrept?
Nu puţine sunt situaţiile în care amenzile contravenţionale sunt aplicate fără temei. Care este lucrul de făcut dacă sunteţi pus în situaţia de a fi amendat, deşi nu aţi încălcat nicio regulă? De exemplu dacă, deşi biletul dumneavoastră de călătorie este compostat, totuşi aţi primit o amendă de la controlor.
În primul rând, este important de ştiut că eventuale obiecţii pot fi notate în procesul-verbal în rubrica “alte menţiuni”. Mai mult, agentul constatator, cel ce are dreptul de a aplica sancţiunea amenzii, este obligat să aducă la cunoştinţa contravenientului faptul că are dreptul de a aduce obiecţii cu privire la conţinutul actului de constatare (de exemplu, nu sunteţi de acord cu privire la modul în care a fost descrisă fapta dumneavoastră în procesul-verbal). Faptul că nu vi s-a adus la cunoştinţă acest aspect poate fi un motiv de declarare a nulităţii procesului verbal de către instanţă, ceea ce ar însemna, din nou, că amenda nu va mai fi datorată.
Ce se întâmplă dacă nu semnez procesul verbal?
Am enumerat anterior elementele absolut obligatorii pe care procesul verbal trebuie să le includă, pentru a produce efecte, şi aţi putut observa că semnătura contravenientului nu este unul dintre ele. Se pune întrebarea: mai ales în cazul în care consideraţi că sancţiunea amenzii vă este aplicată pe nedrept, cât de mult ajută refuzul dumneavoastră de a semna procesul-verbal (deoarece acesta necesită a fi semnat atât de agentul constatator, cât şi de contravenient, pe fiecare pagină)?
În cazul în care contravenientul refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator trebuie să facă menţiune de acest lucru, menţiune ce va trebui să fie consemnată de cel puţin un martor. În acest caz, procesul-verbal va include şi menţiunile cu privire la identitatea şi semnătura acestuia. Este obligatoriu ca martorul să nu fie un alt agent constatator; dacă nu se poate găsi un martor, agentul va face menţiune de motivul pentru care procesul-verbal a fost încheiat în acest mod.
Aşadar, simpla lipsă a semnăturii nu va ajuta prea mult, în cazul în care nu sunteţi de acord cu ceea ce cuprinde procesul-verbal. Mult mai de folos ar fi să vă folosiţi de dreptul de a ridica obiecţii, despre care am discutat anterior. În orice caz, dacă sunteţi “victima” unei sancţiuni contravenţionale nedrepte, singura opţiune este contestarea procesulului verbal în instanţă.
Un alt aspect foarte important de ştiut este că OUG 2/2001 prevede în articolul 28 că, în cazul în care contravenientul alege să plătească amenda pe loc sau în cel mult 48 de ore de la înmânarea sa, se va achita numai jumătate din minimul amenzii prevăzut de actul normativ ce îl reglementează. Dar, după cum menţionam mai devreme, această ordonanţă de urgenţă este dispoziţia-cadru în materia contravenţiilor; dacă există, în anumite domenii, acte normative speciale, acestea se aplică cu întâietate. În acest caz, dacă există un act normativ special, acesta trebuie, la rândul lui, să prevadă posibilitatea plăţii în 48 de ore a unei amenzi reduse. Oricum, dacă este cazul, agentul constatator este obligat să vă informeze cu privire la acest aspect.
Procedura de contestare a sancţiunii contravenţionale
Procesul-verbal de constatare a contravenţiei poate fi contestat în termen de 15 zile de la data comunicării sau înmânării acestuia. Plângerea (motivată, ce include motivele contestării) necesită a fi însoţită de o copie de pe procesul-verbal, şi se va depune la instituţia din care face parte agentul constatator. De acolo, aceasta va fi înaintată judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia. Contestaţia va suspenda executarea amenzii.
După ultimele modificări introduse de Noul Cod de Procedură Civilă, primul termen de judecată va fi fixat numai după ce schimbul de documente scrise dintre părţi se va fi încheiat. Mai exact, instituţia de care aparţine agentul constatator va fi înştiinţată de necesitatea de a depune întâmpinare (apărarea sa la contestaţie) în 25 de zile de la comunicare, după care contestatorul va avea 10 zile pentru a depune un răspuns la această întâmpinare. După ce acest “duel scris” se va fi încheiat, se va fixa termenul de judecată.
Citarea este obligatorie, în această procedură; este de ajuns, însă, ca oricare din părţi să ceară, în cadrul documentelor scrise de mai sus, judecata în lipsă, pentru ca procedura să se desfăşoare fără necesitatea prezenţei părţilor. Dacă părţile se prezintă, instanţa le va asculta, va administra orice tip de probă i se aduce, şi va hotărî cu privire la amenda aplicată (putând să considere că este fără temei şi să o elimine, sau să o înlocuiască cu o altă sancţiune contravenţională, cum ar fi avertismentul scris).
Hotărârea instanţei va putea fi atacată cu apel (după NCPC) în termen de 15 zile de la comunicare, la secţia de contencios administrativ a Tribunalului; de asemenea, apelul va suspenda executarea sancţiunii. Foarte important de menţionat este că atât plângerea, cât şi calea de atac sunt scutite de taxă de timbru, deci, în întregime gratuite.
Concluzii
Societatea este guvernată de atât de multe reguli, încât este, practic, imposibil a nu încălca niciuna dintre ele niciodată, mai ales când vine vorba de încălcări minore, cun sunt faptele contravenţionale.
Fiind reguli atât de detaliate şi prezente, practic, oriunde în jurul nostru, dese sunt situaţiile în care este posibil să fim sancţionaţi contravenţional fără să ne fie imputabil. Din fericire, în această materie, lucrurile stau – în instanţă – destul de bine: procedura de contestare fiind simplă, destul de rapidă şi gratuită, nu ar trebui să ezităm să cerem dreptate în acest domeniu.