Tag-Archive for » produse alimentare «

Legea privind diminuarea risipei alimentare le propune operatorilor agroalimentari luarea unor măsuri bine stabilite pentru a se reduce pe cât posibil acest fenomen îngrijorător. Adoptată în 2016, legea a intrat puțin în vigoare anul trecut, dar în lipsa unor norme de aplicare nu s-a putut aplica efectiv, așa că a fost suspendată. Ea a intrat în vigoare, dar doar în teorie, la 1 iulie, însă de sâmbătă va opera oficial o nouă amânare — până în februarie 2019. Mai mult …

Parlamentul European, Consiliul şi Comisia au ajuns la un acord politic cu privire la un nou set de reguli care vor garanta, pentru toţi fermierii din UE şi pentru o mare majoritate a companiilor agroalimentare din UE, protecţia împotriva practicilor comerciale neloiale, informează un comunicat de presă al executivului comunitar.

Noua legislaţie europeană va acoperi produsele agricole şi alimentare comercializate în cadrul în cadrul lanţului de aprovizionare cu alimente şi va interzice, pentru prima dată, până la 16 practici comerciale neloiale impuse în mod unilateral de un partener comercial.

Mai mult …

Obiectul propunerii de inițiativă cetățenească intitulată „Etichetarea obligatorie nevegetarian/vegetarian/vegan a produselor alimentare” se referă la „Etichetarea produselor alimentare pentru vegetarieni/vegani”.

Obiectivele propunerii de inițiativă cetățenească se referă la următoarele: „La nivelul UE este dificil pentru persoanele vegetariene și vegane să identifice produsele alimentare adecvate lor. Acestea trebuie să studieze lista de ingrediente a unui produs alimentar pentru a determina dacă este adecvat pentru a fi achiziționat, fiind extrem de atente la ingredientele ambigue care ar putea fi de origine vegetală sau animală. Această chestiune este cu atât mai complicată cu cât la nivelul UE nu există o modalitate unică prin care se indică acest lucru. De aceea propunem măsuri legislative care să prevadă obligativitatea introducerii pe toate produsele alimentare a uneia din următoarele 3 etichete ilustrate simple: nevegetarian, vegetarian sau vegan, alături de întreaga etichetă a produsului alimentar respectiv.” Mai mult …

A fost depus la Senat un proiect de lege pentru înfiinţarea Agenţiei pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare, subordonată Ministerului Agriculturii.

Acesta agenţie va avea ca scop promovarea şi implementarea unei strategii naţionale pentru produsele agroalimentare de calitate. Mai mult …

Reprezentanții statelor membre au votat în favoarea propunerii Comisiei Europene de a reduce prezența acrilamidei în produsele alimentare, informează site-ul instituției europene. De îndată ce va fi implementat, noul regulament va impune operatorilor din sectorul alimentar, în mod proporțional cu mărimea și cu natura unității lor, să aplice măsuri obligatorii vizând reducerea nivelurilor de acrilamidă.

Menţionăm că acrilamida este o substanţă potenţial toxică și nocivă pentru sănătate. Acrilamida se formează în mod natural atunci când alimentele care conțin amidon sunt prăjite sau coapte. Cartofii pai, biscuiții, fursecurile, pâinea prăjită, caramelul, carnea prăjită, chipsurile, cerealele glazurate, papanașii, gogoșile, fast-food-ul – toate conțin acrilamidă. Mai mult …

Comercianții de produse alimentare, dar și producătorii, vor trebui să elaboreze un plan de reducere a risipei alimentelor, aflate în curs de expirare, pe care vor fi obligați să îl afișeze lângă casele de marcat și pe propriile pagini de internet.

Obligația survine în urma intrării în vigoare, la finele anului trecut, a Legii privind reducerea rispei alimentare și este prevăzută acum de Guvern în proiectul normelor de aplicare a legii.

produselor-alimentare
Etichetarea nutriţională reprezinta o metodă importantă de informare a consumatorilor cu privire la compoziţia produselor alimentare, care îi ajută să facă o alegere în deplina cunoştinţă de cauză. Conform Regulamentului (UE) 1169/2011, pentru produsele alimentare preambalate declaraţia nutriţională este obligatorie de la 13 decembrie 2016. Declaraţia nutriţională obligatorie cuprinde informaţiile: valoarea energetică şi cantitatea de grăsimi, acizi graşi saturaţi, glucide, zaharuri, proteine şi sare.

Regulamentul arată că informaţiile referitoare la produsele alimentare nu trebuie să inducă în eroare consumatorul, astfel să nu se atribuie efecte sau proprietăţi pe care produsul alimentar nu le are, să nu se sugereaze prezenţa unui ingredient care, de fapt, a fost înlocuit sau că produsul posedă caracteristici speciale.

Produsele alimentare care nu prezintă etichetarea nutriţională necesară şi care au fost introduse pe piaţă sau etichetate înainte de 13 decembrie 2016 pot fi comercializate până la epuizarea stocurilor.

hipermarketMinistrul Agriculturii, Achim Irimescu a afirmat că ţara noastră riscă o procedură de infringement, dacă nu va modifica prevederea din Legea privind comercializarea produselor alimentare, conform căreia marile magazine sunt obligate să expună la raft, în proporţie de 51%, produse româneşti provenite de pe lanţul scurt.

„Recent a venit de la Comisia Europeană o atenţionare de infringement pe prevederea legată de procentul de 51% produse româneşti provenite de pe lanţul scurt, inclusă în Legea 150/2016 ce modifică şi completează Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. În mod normal, există 2 soluţii: să renunţăm la acest procent de 51% sau să mai aşteptăm o perioadă”, a precizat Irimescu.

Conform art. 10*3 din Legea 150/2016, „comerciantul persoană juridică autorizată să desfăşoare activităţi de comercializare pentru produse alimentare are obligaţia ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate şi de panificaţie, să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanţul alimentar scurt, aşa cum este definit în conformitate cu legislaţia în vigoare”.

alimente
În urmă cu două săptămâni, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea prin care magazinele sunt obligate să se aprovizioneze cu produse alimentare pe „lanţ scurt de aprovizionare”.

Modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 a stârnit numeroase discuţii şi păreri din partea comercianţilor.

Astfel, legea nu a picat tocmai bine pentru reprezentanţii supermarketurilor. Această lege îi pune pe marii comercianţi pe picior de egalitate cu comercianţii români şi legiferează termenele de plată la şapte zile pentru produsele fresh şi 14 zile pentru celelalte produse alimentare.

Modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare era necesară din cauza crizei create la nivel global din industria alimentară.

medicamente1 (1)Proiectul de act normativ, care prevede modificarea şi completarea Codului penal, înregistrat recent la Senat, propune pedepse mai mari pentru cei care comercializează produse alimentare, băuturi şi medicamente contrafăcute şi falsificate.

Astfel ar urma să se modifice, Codul penal, Codul de procedură penală, şi OUG nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi a pietrelor preţioase în România.

Se propune ca pentru comercializarea, cu bună-ştiinţă, a alimentelor sau băuturilor alterate ori falsificate, să se pedepsească cu închisoare de la 1-8 ani, la moment acest lucru se pedepseşte cu închisoare de cel mult trei ani sau amendă şi interzicerea unor drepturi. În cazul în care mărfurile sau produsele contrafăcute au devenit vătămătoare sănătății, se propune pedeapă cu închisoarea de la doi la zece ani.

Pentru comercializarea, cu bună-ştiinţă, a medicamentelor şi suplimente alimentare contrafăcute, alterate sau expirate, se propune pedepse cu închisoarea de la cinci la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, iar comercializarea medicamentelor şi suplimentelor alimentare fără ca acestea să aibă avizul Agenţiei Naţionale a Medicamentelor şi a Comisiei Naţionale de Bioetică vor fi pedesiţi cu închisoarea de la cinci la zece ani.