Tag-Archive for » parteneriat «

Camera Deputaţilor a adoptat pe articole proiectul de lege privind aprobarea realizării autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş – Autostrada Unirii, urmând ca votul final să fie dat miercuri.

Potrivit proiectului, iniţiat de parlamentari ai PMP şi semnat de reprezentanţi ai tuturor formaţiunilor politice, Autostrada Unirii începe la graniţa României cu Republica Moldova printr-un nou pod peste râul Prut şi se termină printr-o conexiune cu autostrada A3 Braşov – Borş, în apropierea oraşului Târgu Mureş.

Mai mult …

Preşedintele Comisiei Europene, preşedintele Consiliului European şi premierul japonez au semnat Acordul de parteneriat economic (APE) UE – Japonia, care va elimina majoritatea taxelor vamale plătite anual de întreprinderile din Uniune care exportă în Japonia, precum şi o serie de obstacole de lungă durată în ceea ce priveşte reglementarea, cum ar fi în cazul autoturismelor.

Pactul va elimina marea majoritate a taxelor vamale pe care întreprinderile din UE care exportă în Japonia le plătesc anual, în valoare de un miliard de euro, precum şi o serie de obstacole de lungă durată în ceea ce priveşte reglementarea, de exemplu în cazul autoturismelor. Acesta va deschide, de asemenea, piaţa japoneză, de 127 de milioane de consumatori, unor exporturi-cheie de produse agricole din UE şi va spori oportunităţile de export ale Uniunii într-o serie de alte sectoare.

Mai mult …

Noi reglementări privind parteneriatul public-privat au fost adoptate de Guvern, printr-o ordonanță de urgență, menită să crească implicarea mediului de afaceri în proiecte de infrastructură publică, concomitent cu protejarea intereselor parteneriatului public privat și asigurarea finanțării.

Pe lângă o serie de clarificări cu privire la sfera de aplicare și diferențierea contractelor de parteneriat public privat față de alte tipuri de contracte, precum cele de achiziții publice, actul normativ aduce următoarele modificări. Mai mult …

Legea parteneriatului public-privat ar putea publicată în Monitorul Oficial cel târziu săptămâna viitoare, după ce va fi promovată printr-o Ordonanţă de Urgenţă, a declarat premierul.

În acest context, primarul Capitalei, a declarat că Parlamentul ar trebui să înceapă mai repede o dezbatere a amendamentelor pentru pachetul de legi privind achiziţiile publice, pentru că legislaţia trebuie îmbunătăţită urgent.

Mai mult …

Legea parteneriatului public-privat va fi adoptată, cu siguranță, până la finele acestui an, și va fi avizată inclusiv ca lege bancabilă, a declarat ministrul pentru Mediul de Afaceri.

Ministrul a mai declarat: “România oferă, astăzi, cel mai mare ajutor de stat ca și valoare, în comparație cu țările din jur, iar acest lucru este extrem de atractiv. Ne apropiem de finalul dezbaterilor pe parteneriatul public-privat și mulțumesc Băncii Mondiale pentru sprijinul pe care ni l-au acordat în Grupul de lucru pe care l-am condus, dar și celorlalți care au participat: Banca Europeană pentru Dezvoltare, coalițiile. Cu siguranță, până la sfârșitul acestui an, Legea parteneriatului public-privat va fi adoptată. Este un element foarte important pentru investitorii cu care mă întâlnesc în străinătate și foarte mulți vor să înțeleagă mai bine ce se poate face în România, acum că va exista acest cadru legal în foarte scurt timp. Vreau să vă spun că sunt proiecte foarte mari: de la autostrăzi la spitale, la instituții de învățământ, servicii publice. Am simplificat foarte mult procedurile în forma pe care noi am propus-o, există o limită care se decide în final, până la care un proiect să intre în Guvern. Trebuie să înțelegem că se creează acum un cadru pentru noi proiecte pe care Guvernul României le poate dezvolta în parteneriate public-private, ceea ce este o oportunitate. Legea pe care am produs-o este una foarte bună și va fi inclusiv avizată ca lege bancabilă, ceea ce este foarte important pentru noi, ca țară”.

Legea parteneriatului public-privat ar putea fi implementată în luna octombrie, proiectul având în acest moment o formă ideală, după o amplă dezbatere publică, a declarat ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Ministrul a declarat: “Am scos legea în dezbatere publică în urmă cu o lună și ceva, dorim să avem o dezbatere publică amplă pe această temă. Au participat instituții de prestigiu mondial, de la Banca Mondială, Banca Europeană pentru Dezvoltare, INS, reprezentanții AmCham (Camera de Comerț Americană — n. r.), reprezentanții instituțiilor statului român, toți specialiștii, inclusiv mediul academic român a participat la acest lucru”.

 

id-100276679-300x204

În data de 23 noiembrie, Klaus Iohannis a promulgat Legea parteneriatului public-privat, după trei ani de la iniţierea proiectului de către guvernul Ponta.

Proiectul iniţial a fost adoptat de Senat în noiembrie 2013, apoi de Camera Deputaţilor în decembrie 2013.

În ianuarie 2014 preşedintele de la acea vreme, Traian Băsescu, a cerut reexaminarea legii. Însă, pe 11 iunie 2014, Camera Deputaţilor a respins obiecţiile preşedintelui Traian Băsescu la legea parteneriatului public-privat şi a adoptat legea în forma iniţială.

Legislativul a reluat din nou dezbaterile pe acest proiect în 2015, legea fiind adoptată pe 7 noiembrie 2016 de Camera Deputaților.

Legea parteneriatului public-privat prevede metode de finanțare și execuție a unor lucrări de investiții în regim de parteneriat al statului cu firme private.

Drapeaux parlement europe 3D
Ministerul Fondurilor Europene a fost informat de către Comisia Europeană privind acceptarea evaluărilor naţionale pentru opt condiţionalităţi ex-ante ce au fost negociate de fiecare stat membru şi pe care România le-a asumat prin Acordul de Parteneriat. Neîndeplinirea acestora ar fi putut declanşa suspendarea plăţilor pentru unele programe.

Cele 8 condiţionalităţi presupun: părăsirea timpurie a şcolii (10.1), învăţământul superior (10.2), învăţarea pe tot parcursul vieţii (10.3), existenţa unui cadru strategic de politică naţională/regională pentru creşterea calităţii şi eficienţei sistemelor de educaţie şi formare profesională (10.4), politici active în domeniul pieţei forţei de muncă (8.1), instituţiile pieţei forţei de muncă (8.3), existenţa unui cadru politic pentru promovarea ocupării forţei de muncă a tinerilor (8.6) şi reducerea sărăciei (9.1).

Ministrul Fondurilor Europene, Dragoş-Cristian Dinu a declarat: “Progresul este real şi aşteptăm confirmarea formală a îndeplinirii altor 11 condiţionalităţi în perioada imediat următoare“.


În perioada 19 – 21 octombrie, România va găzdui Conferința Partenerilor Militari Strategici, organizată de Comandamentul Aliat pentru Transformare al NATO (ACT)
.

Pentru ACT, importanţa strategică o reprezintă asigurarea unor parteneriate durabile precum crearea și menținerea unor legături strânse cu țările din afara NATO.

La eveniment vor fi participa reprezentanţii a 70 de țări membre și partenere ale NATO, precum şi Columbia și Nigeria, care sunt pentru prima dată la consultări în acest gen.

Scopul principal priveşte perspectiva de extindere a parteneriatelor cu Alianța, dar şi pentru a dezbate transformările și provocările viitoare pentru NATO și partenerii săi.

ro-sua
Ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, a declarat că parteneriatul dintre Statele Unite ale Americii și România este “mai puternic ca oricând”, în special în privința securității. În urma unei evaluări la Washington, s-a stabilit că relația dintre România și SUA este la cel mai înalt nivel. “Unitatea în interiorul Europei și parteneriatul între SUA și Europa sunt absolut indispensabile pentru securitatea și prosperitatea globală“, a spus ambasadorul.

De asemenea, el a fost rugat de președintele Iohannis să se axeze pe relaţia economică dintre cele două state. “Dacă avem succes în acest domeniu, se întâmplă și datorită influenței Guvernului Cioloș de a îmbunătăți promovarea investițiilor și schimburilor comerciale, climatul de afaceri din România, stabilirea unei strategii naționale pentru energie, de a se adresa unor investitori-cheie, inclusiv companii foarte importante din SUA“, a precizat Hans Klemm.

Diplomatul a mai declarat că România se va încadra în cererile de la Summitul NATO din Țara Galilor de a acorda 2% din PIB Apărării şi are o contribuţie puternică la securitatea transatlantică, la cea din regiunea Mării Negre şi zone precum Afganistan și Irak.