Tag-Archive for » hotărâre «

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în cazul anulării de către instanţa de apel a hotărârii instanţei de fond, că dacă nu sunt date indicaţii exprese instanţei de fond, instanţa de fond va trebui să reanalizeze cauza sub toate aspectele şi să motiveze soluţia cu respectarea dispoziţiilor art. 425 alin. 1 lit. b) C. proc. civ.. În speţă, raportat la susţinerea recurentului că motivarea instanţei de apel este preluată copy-paste dintr-o altă hotărâre pronunţată într-un recurs formulat în temeiul Legii contenciosului administrativ, Înalta Curte o respinge întrucât: „Este adevărat că instanţa de apel a făcut trimitere la dispoziţiile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, însă trimiterea vizează art. 20 din această lege care reglementează norme procedurale privind calea de atac a recursului în contencios administrativ însă această trimitere este făcută din eroare atâta timp cât raportul dedus judecăţii nu este unul de contencios administrativ, prin urmare instanţa de fond nu va avea în vedere aplicarea acestei legi, ci analizarea cererii de chemare în judecată se va face după temeiul legal indicat de reclamant respectiv dispoziţiile art. 998-999 C. civ. vechi/art. 1384-1386 C. civ. nou privind răspunderea civilă delictuală.Mai mult …

Categorii: Ştiri  Etichete: , , ,  Lasa un comentariu

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în vederea exercitării controlului judiciar de către instanţa ierarhic superioară, că motivarea hotărârii judecătoreşti trebuie să se realizeze  într-o manieră clară şi coerentă, ca o garanţie împotriva arbitrariului pentru părţile în proces, întrucât le furnizează dovada că solicitările şi mijloacele lor de apărare au fost serios examinate de judecător. În speță, deşi instanţa de fond a pronunţat o soluţie asupra obiectului cererii de chemare în judecată, motivele expuse în cuprinsul sentinţei recurate nu permit urmărirea silogismului logic prin care instanţa a ajuns la această soluţie şi nu dovedesc că judecătorul fondului a analizat, în mod efectiv, argumentele expuse de reclamant. Astfel, instanţa de fond nu a procedat la o analiză efectivă a susţinerilor şi apărărilor invocate de părţi, ceea ce se poate observa din parcurgerea considerentelor hotărârii, care, în fapt, reprezintă o reproducere a apărărilor formulate de pârât prin întâmpinarea depusă în faţa instanţei de fond, impunându-se soluția casării hotărârii și trimiterii cauzei pentru rejudecare aceleiași instanțe.  Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în baza art. 493 alin. 5 C. proc. civ., că se impune anularea recursului în situația în care a fost declarat recurs împotriva unei hotărâri definitive, pronunțate în recurs. întrucât nu face parte din categoria hotărârilor supuse recursului (conform dispoziţiilor art. 483 alin. 1 C. proc. civ.).

(Decizia nr. 97 din data de 18 ianuarie 2018 pronunțată de Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, având ca obiect contestație)

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că se impune casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe în situația în care prima instanță a soluționat cauza fără să lămurească pe deplin împrejurările de fapt, limitându-se la considerații generale cu privire la motivarea actelor administrative, fără a proceda la calificarea juridică a actului dedus judecății și analiza probelor din această perspectivă, dând o aparență de motivare a hotărârii astfel pronunțate. În speță. fiind supus controlului instanței verificarea legalității hotărârii de declasare parțială a imobilului, instanța de fond s-a limitat numai la constatarea necomunicării ordinului de clasare, fără a analiza și celelalte argumente invocate de către intimatul-reclamant, deși, din probatoriul administrat, rezultau indicii în sprijinul susținerilor acestuia. Mai mult …

Categorii: Drept civil, Ştiri  Etichete: ,  Lasa un comentariu

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat asupra unei chestiuni de drept supusă în atenţia sa potrivit ultimelor noutăţi legislative.

Astfel problema supusă atenţiei se referă la: În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 33 şi art. 34 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal – bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, art. 1 alin. (1), (2) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal – bugetare, aprobată prin Legea nr. 152/2017, începând cu 1 ianuarie 2017, cuantumul sporurilor şi indemnizaţiilor legale pentru personalul din învăţământ se determină prin raportare la salariul de bază cuvenit în luna decembrie 2016 sau prin raportare la salariul de bază cuvenit în luna ianuarie 2017? Mai mult …

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că hotărârile consiliului unui barou privind nedemnitatea avocaților pot fi contestate de decanul baroului în cauză (conform art. 58 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat) și de președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România și/sau de avocatul în cauză (conform art. 26 alin. 6 din Statutul profesiei de avocat). În speță, interpretarea realizată de instanța de fond în sensul că hotărârea consiliului baroului referitoare la nedemnitatea unui avocat poate fi contestată doar de președintele UNBR și/sau de avocatul în cauză, nu și de decanul baroului care a emis hotărârea, este contrară legii, întrucât dispoziţiile statutare nu pot fi considerate ca derogatorii de la lege. Mai mult …

Ministrul Justiţiei a declarat că, după ce vor intra în vigoare modificările la Codul de procedură penală, “orice român care va avea sentimentul că a fost condamnat pe baza unor probe nelegale, de tipul interceptărilor, pe baza unor altor reguli, gen protocoale, va putea solicita revizuirea hotărârii”.

“În proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedură penală, la cauzele de revizuire s-a introdus o altă cauză, o cauză nouă care prevede revizuirea hotărârilor rămase definitive dacă au fost pronunţate pe baza unor probe nelegale, gen interceptări făcute de organe neabilitate la urmărirea penală, adică SRI, sau dacă au fost administrate pe baza altor norme decât cele din procedură penală, gen protocoale. Nu este opera mea, este propunerea venită de la comisia specială, a fost adoptată legea de modificare a legii Codului de procedură penală, prima Cameră, Camera decizională, se află la CCR”, a afirmat ministrul.

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 579 din 9 iulie 2018, a fost publicată Hotărârea nr. 1/2018 pentru modificarea Hotărârii Plenului Curții Constituționale nr. 1/2017 privind regulile de redactare a opiniei separate sau concurente.

Modificările vizează:

Mai mult …

Proiectele de acte normative adoptate sau de care Guvernul a luat act în ședința din 10 mai 2018:

I. PROIECTE DE LEGI
1. PROIECT DE LEGE privind unele măsuri sancţionatorii în domeniul radiocomunicaţiilor
2. PROIECT DE LEGE privind distribuţia de asigurări
3. PROIECT DE LEGE privind elaborarea și actualizarea Strategiei naționale pe termen lung ”România 2040”
4. PROIECT DE LEGE privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului Mai mult …

Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.

Conform art. 421 alin 2) C. procedură civilă hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare. Când perimarea se constată de o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recursul se judecă de Completul de 5 judecători. Mai mult …