Tag-Archive for » economie «

Salariile din sectorul public le-au depășit cu 35% pe cele din sectorul privat, în luna aprilie. Este cea mai mare diferență din 2009 încoace, potrivit calculelor publicate de Consiliul Fiscal, în condițiile în care Guvernul a mărit salariile în tot aparatul bugetar, în special în Sănătate și Învățământ.

Scenariul este similar cu ce s-a întâmplat în 2008-2009, când majorările salariale şi venirea crizei au obligat statul să facă tăieri extrem de dure, după ce ţara noastră a semnat un acord financiar în valoare de 20 de miliarde de euro cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială. În 2009, salariul mediu net pe economie era 1.335 de lei, în timp ce la stat era aproape 1.700 de lei. Media salarială la privat era 1.271 de lei, sub cea pe economie.

Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului a fost respinsă de Parlament, deoarece nu au fost exprimate suficiente voturi. Votul a fost secret, exprimat cu bile şi erau necesare cel puţin 233 de voturi favorabile.

În discursul de aproape o oră din plen, Premierul a acuzat opoziţia de minciună, dezinformare şi intoxicare nu doar prin textul moţiunii, ci şi “în presa de propagandă sau în reţelele sociale folosite drept paravan de cei care lucrează la dărâmarea puterii politice”. Ea a enumerat o listă de “minciuni şi manipulări”, a vorbit despre majorări de salarii, de pensii şi despre economia românească, “tigrul Europei”

“Nu mai minţiţi”, au strigat parlamentarii opoziţiei, repilica premierului fiind: ”Eu ştiu că adevărul supără”.

Mult anunţata Comisie de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro a fost adoptată înfiinţată recent.

În Monitorul Oficial nr. 273/2018 a fost publicată OUG nr. 24/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro.

Guvernul României îşi menţine angajamentul de aderare la zona euro, însă stabilirea unei date concrete în această privinţă presupune realizarea unor analize aprofundate, în special în ceea ce priveşte convergenţa reală, structurală şi instituţională, domenii în care sunt necesare progrese importante. Mai mult …

Fără o modificare a politicilor actuale, creşterea economiei româneşti va deveni din ce în ce mai fragilă şi în acest sens Fondul Monetar Internaţional susţine că opţiunea cea mai bună este o combinaţie între moderarea politicii fiscale şi înăsprirea politicii monetare, se arată în documentul publicat vineri de FMI la sfârşitul consultărilor cu România în baza Articolului IV.

Potrivit FMI, ritmul de creştere al economiei româneşti ar urma să încetinească în acest an ca urmare a mai multor factori: diminuarea impulsului fiscal, investiţiile publice reduse, lipsa progreselor cu reformele structurale şi înăsprirea condiţiilor financiare. Mai mult …

A fost initiat un proiect legislativ prin care se propune renuntarea la ora de vara, motivand ca aceasta are efecte negative asupra sanatatii populatiei si ca perturba transportul feroviar si aerian.

„Introdusa in anul 1916, ca o necesitate impusa de conditiile economice generate de Primul Razboi Mondial, ora de vara a avut drept scop crearea unei economii in privinta consumului de energie electrica si termica”, potrivit expunerii de motive. Mai mult …

Programul ‘Prima casă’ va continua până în 2021, dar este posibil ca acesta să continue atât timp cât va fi necesar în piaţă, a declarat ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

‘Cred că acest program şi-a atins scopul pentru că aşa cum vedem astăzi această piaţă este deblocată. Acest Program continuă. Este finanţat…Va continua până în 2021, aşa cum este el gândit astfel, dar cred că va continua atâta timp cât va fi necesar în piaţă, cât dumneavoastră şi piaţa în general va simţi această nevoie de a avea Programul Prima casă’, a spus ministrul. Mai mult …

Senatul României a informat că, în perioada 19-20 februarie 2018, o delegație condusă de Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României, a participat la Conferința interparlamentară privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța economică în Uniunea Europeană – Semestrul European, desfășurată la Parlamentul European, Bruxelles, potrivit unui comunicat.

Temele din acest an s-au axat pe: analiza anuală a creșterii, prioritățile politice ale ciclului Semestrului European 2018, viitorul politicii fiscale a UE, Cadrul Financiar Multianual post 2020 și transformarea Mecanismului European de Stabilitate în Fondul Monetar European.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a elaborat o primă formă a unui proiect de lege care va reglementa statutul firmelor de asigurare mutuale în România.

Această nișă, extrem de populară în Franța și Germania, presupune asocierea a sute sau mii de acționari cu activitate dintr-un anumit domeniu în scopul de a își achiziționa la prețuri reduse polițele de asigurare necesare. Mai mult …

Comisia Europeană (CE) estimează că avansul economiei României va încetini la 4,5% în 2018 şi la 4% în 2019, după ce a accelerat în 2017 la 6,7%, se arată în Previziunile economice intermediare din iarna anului 2018, publicate miercuri de forul comunitar.

“PIB-ul României a accelerat în 2017 la un nivel estimat la 6,7%, un record post-criză. Principalul motor al creşterii a fost consumul privat, sprijinit de reducerile indirecte de taxe şi de majorarea salariilor, ambele în sectoarele public şi privat. După ce s-au contractat în 2016, investiţiile totale au început să crească din nou în 2017. Ritmul redresării rămâne totuşi lent, deoarece investiţiile publice au scăzut semnificativ pentru al doilea an consecutiv. Boom-ul înregistrat în consumul privat a dus la o majorare a importurilor. În consecinţă, exporturile au acţionat ca o frână asupra creşterii reale a PIB-ului, în pofida creşterii relativ solide a exporturilor”, apreciază Comisia Europeană.

Riscul macroeconomic primar al României în 2018 este reprezentat de bugetul de stat, chiar dacă datoria publică este încă scăzută.

“Având în vedere nevoia de finanţare crescută a Guvernului şi politica fiscală pro-ciclică desfăşurată într-o perioadă de expansiune economică, creşte riscul ca măsurile de austeritate care vor apărea în viitor să fie implementate, atunci când apar şocuri semnificative externe sau interne. În plus, politicile greşite care alimentează consumul în loc de investiţii, precum şi eşecul de îmbunătăţire al calităţii în cazul infrastructurii, al educaţiei şi al sănătăţii, se vor transforma într-un obstacol în calea potenţialului de creştere al ţării”, sunt de părere analiştii. Mai mult …