Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative a fost recent modificat de Legea nr. 201/2023.
Se introduc dispoziții privind înregistrările obţinute din activităţi specifice culegerii de informaţii.
Legea nr. 45/2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 178/2023, prevede modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi pentru modificarea Legii nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţională pot adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului cereri de aviz consultativ privind chestiuni de principiu referitoare la interpretarea sau la aplicarea drepturilor şi libertăţilor definite în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau în protocoalele la aceasta.
Era necesară o intervenţie legislativă de amploare în materia măsurilor de ocrotire de drept civil de care pot beneficia persoanele fizice cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale, care presupune crearea, în legislaţia de drept comun, dar şi specială, a unor instrumente juridice de sprijin şi ocrotire adecvate pentru aceste categorii de persoane, care să asigure respectarea demnităţii, a drepturilor şi libertăţilor, dar şi a voinţei, nevoilor şi preferinţelor acestora, precum şi salvgardarea autonomiei lor.
Ordinul nr. 31/2022, publicat în Monitorul Oficial nr. 266/2022, prevede aprobarea Procedurii de cooperare între autorităţi privind intrarea, înregistrarea, tranzitul, şederea, precum şi asigurarea protecţiei drepturilor minorilor neînsoţiţi care provin din zona conflictului armat din Ucraina.
Consiliul UE a decis să prelungească până la 13 aprilie 2022 măsurile sale restrictive ca răspuns la încălcări grave ale drepturilor omului în Iran. Aceste măsuri constau într-o interdicţie de călătorie şi o îngheţare a activelor, precum şi o interdicţie privind exporturile către Iran de echipamente care ar putea fi utilizate pentru represiune internă şi de echipamente pentru monitorizarea telecomunicaţiilor.
Comisia Europeană a prezintat o nouă strategie de consolidare a aplicării Cartei drepturilor fundamentale în UE.
Posibilitatea de restrângere a unor drepturi în această perioadă a ridicat mai multe critici fiind sesizată şi Curtea Constituţională.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 prin raportare la art. 1 alin. (4) şi (5), art. 53 şi art. 61 alin. (1) din Constituţie sunt neconstituţionale întrucât permit dispunerea unor măsuri de restrângere a exerciţiului unor drepturi fundamentale prin acte administrative (regulamente, planuri, programe sau documente operative aprobate prin decizii, ordine ori dispoziţii) emise de organe eminamente administrative (Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă).
Pe durata stării de alertă declarate în condiţiile legii au fost instituite măsuri în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei, a unor măsuri temporare şi, după caz, graduale, în scopul protejării drepturilor la viaţă, la integritate fizică şi la ocrotirea sănătăţii, inclusiv prin restrângerea exerciţiului altor drepturi şi libertăţi fundamentale.
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a lansat în dezbatere publică proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr.798/2016 privind aprobarea programului de interes naţional în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.
De centrele de zi vor beneficia persoane cu dizabilităţi care vor fi dezinstituţionalizate din structurile de tip vechi precum şi persoane cu dizabilităţi din comunităţile respective, cărora în prezent nu li se oferă servicii prin care să se prevină instituţionalizarea.
De centrele respiro vor beneficia persoane cu dizabilităţi din comunităţile respective, cărora în prezent nu li se oferă servicii prin care să se prevină instituţionalizarea.
Prin programul de interes naţional se propune dezvoltarea de locuinţe protejate care facilitează procesul de integrare în comunitate facând tranziţia de la instituţiile de tip vechi, prin dobândirea de deprinderi, competenţe şi abilităţi necesare integrării