Infracțiunea de conflict de interese, motiv de sesizare al ÎCCJ


Infracțiunea de conflict de interese a fost reglementată în vechiul Cod penal fiind preluată de actuala lege penală. Acest tip de infracțiune de conflict de interese presupune fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act sau a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă sau afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale sau de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat sau beneficiază de foloase de orice natură. Această infracțiune se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică. În vechiul Cod penal fapta era pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică pe durată maximă.

Modul de redactare a textului de lege a generat sesizarea CCR care a pronunțat Decizia 603/2015 care a fost publicată în Monitorul Oficial 845 din 13 noiembrie 2015 care a stabilit că nu este legală incriminarea conflictului de interese din mediul privat, deoarece s-ar încălca libertatea economică și dreptul la muncă al celor vizați. Astfel, sintagma „raporturi comerciale” și „în cadrul oricărei persoane juridice”, sunt neconstituționale.

Concret, dacă un funcționar public a fost angajat în trecut la o societate și în prezent acesta decide să atribuie un contract acelei firme, fapta sa va fi catalogată ca infracțiune,  în schimb, dacă acel funcționar a avut calitatea de asociat sau acționar la acea firmă și îi atribuie un contract, fapta sa nu mai este incriminată, deși fapta sa este gravă. Practic, sunt dezincriminate faptele de conflict de interese atunci când funcționarul public favorizează o persoană cu care s-a aflat anterior în relații comerciale.

Plecând de la Decizia CCR, într-un caz aflat pe rolul instanțelor a fost solicitată sesizarea ÎCCJ pentru a stabili dacă infracțiunea de conflict de interese săvârșită înainte de intrarea în vigoare a Codului civil la 1 octombrie 2011 intră sub incidența Deciziei CCR 603/2015 urmând ca fapta să fie dezincriminată.

Caz practic

În iunie 2016 A.A.N.M. a fost condamnat la 4 ani închisoare cu executare pentru săvârșirea a 11 infracțiuni de conflict de interese în baza infracțiunii prevăzute de vechiul Cod penal. Instanța a respins solicitarea apărătorului inculpatului de a schimba încadrarea juridică, în sensul aplicării noului Cod penal ca fiind legea penală mai favorabilă.

Inculpatul primar și ordonator de credite al orașului C și ordonator de credite al casei de cultură C a atribuit direct și a semnat contracte publice, a aprobat efectuarea mai multor plăți semnând ordonanțările de plată, în condițiile în care anterior a beneficiat de foloase materiale din partea societății comerciale cu care a semnat contractul și în condițiile în care au existat relații comerciale între aceasta și societatea al cărei asociat și administrator era inculpatul sau în condițiile în care anterior au existat relații comerciale între inculpat, ca persoană fizică și societatea respectivă.

Împotriva acestei soluții s-a declarat apel și s-a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor în infracțiunea de conflict de interese din noul cod penal și achitarea inculpatului. În cadrul apelului s-a decis sesizarea ÎCCJ.

Care au fost opiniile instanțelor de judecată?

Majoritatea instanțelor au apreciat că fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act sau a participat la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale (așa cum sunt definite în infracțiunea de conflict de interese în vechiul Cod penal), în cazul în care atât actul sau decizia funcționarului public, cât și raporturile cu beneficiarul au avut loc înainte de 1 octombrie 2011 nu intră sub incidența Deciziei CCR 603/2015.

În opinia minoritară, s-a constatat că un astfel de caz intră sub incidența Deciziei CCR 603/2015.

Ce a decis ÎCCJ?

ÎCCJ a pronunțat Decizia 6/2017 care a fost publicată în Monitorul Oficial 284 din 24 aprilie 2017. Noul Cod penal a intrat în vigoare la 1 februarie 2014, iar în noiembrie 2015, s-a stabilit prin Decizia CCR că sintagma „raporturi comerciale” este neconstituțională.

Practic, până la intrarea în vigoare a Codului civil la 1 octombrie 2011, noțiunea de „raporturi comerciale” avea un înțeles ținând cont prevederile Codului comercial,  care ulterior lui 1 octombrie 2011 a fost abrogat. Codul penal a intrat în vigoare la 1 februarie 2014 și atunci când se raportează la noțiuni de drept civil trebuie să o facă prin utilizarea unor termeni existenți, iar nu prin aprecieri subiective lipsite de claritate și previzibilitate.

Știrile juridice arată că ambele infracțiuni care incriminează conflictul de interese, atât sub imperiul vechii legii penale, cât și a celei actuale, sunt identice din perspectiva faptului că ambele conțin ca element al  incriminării sintagma „raporturi comerciale”. Problema care apare în practică este cea generată de situația tranzitorie generată de succesiunea în timp a legii penale, dacă dezincriminarea parțială generată de declararea neconstituționalității sintagmei „raporturi comerciale” are efect doar asupra faptelor comise după 1 octombrie 2011 (când sintagma și-a pierdut sensul normativ) sau are efect și asupra faptelor comise anterior aceste date, atunci când sintagma avea un înțeles normativ determinat.

ÎCCJ apreciază că dezincriminarea operează retroactiv, indiferent de data săvârșirii faptei, atât în cazul în care privește toate variantele de incriminare, cât și atunci când privește o anumită variantă de incriminare. Dacă o variantă este dezincriminată, ca efect al unei decizii de constatare a neconstituționalității, dezincriminarea operează retroactiv indiferent dacă fapta a fost săvârșită sub vechiul Cod penal sau sub imperiul actualului Cod penal.

În concluzie, ÎCCJ admite sesizarea și stabilește că fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act sau a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial pentru o persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale intră sub incidența Deciziei CCR 603/2015, fiind dezincriminată, indiferent de data îndeplinirii actului sau a participării la luarea deciziei și indiferent de data raporturilor comerciale.