hypanis.ru Controale ale Inspecției Muncii pentru anul 2019 - bune practici - Noutati legislative | Legislatie gratuita | Portal juridic

Hotărârea de Guvern nr. 488/2017 reglementează și modifică atribuțiile pe care le are Inspecția Muncii.

În același timp, Legea nr. 108/1999, republicată în Monitorul Oficial nr. 290/2012 reglementează prerogativa și, concomitent, obligația inspectorilor de muncă de a controla activitatea angajatorilor.

Cumva prevestitor, actul normativ anunță, implicit, și problemele pe care le întâmpină angajații în cadrul controalelor desfășurate de aceasta. Deși controalele sunt anticipate de angajatori, de cele mai multe ori, îi iau prin surprindere.

Frecventele nereguli identificate de inspectori țin de munca nedeclarată, lipsa evidenței orelor prestate de salariați, nerespectarea dispozițiilor privind munca suplimentară, nerespectarea prevederilor legale privind repausul săptămânal, nesocotirea termenelor de transmitere a REVISAL către ITM și aspecte similare.

Pentru anul 2019, cu siguranță se anunță un început de an marcat de verificări ale inspectorilor de muncă. Din experiența anilor precedenți, primul trimestru este marcat de acțiuni ale Inspecției Muncii, lucru care cere o pregătire temeinică a angajatorilor.

Cum este mai bine să ne pregătim pentru un control al Inspecției Muncii și urmările sale?

Perioada anterioară controlului

Acest tip de control este anunțat, ceea ce vă permite pregătirea sa prealabilă. Exisă câteva aspecte ce pot fi pregătite anterior controlului.

Este important ca documentele ce vor fi supuse verificării să fie arhivate într-un singur loc și organizat, pentru a putea fi accesate cu ușurință și pentru a economisi timp atunci când vor fi solicitate.

De asemenea, dacă există o persoană în ale cărei atribuții intră și aceea a arhivării și evidenței documentelor în cauză, este indicat ca aceasta să fie prezentă la momentul controlului, fiind cea mai indicată să răspundă interogărilor inspectorilor.

Bineînțeles, există opțiunea de a refuza controlul. Cu toate acestea, refuzul este sancționat ca atare: „ împiedicarea în orice mod a inspectorilor de muncă să exercite, total sau parţial, controlul ori să efectueze cercetarea evenimentelor potrivit prevederilor legale prin orice acţiune sau inacţiune a conducătorului unităţii, a reprezentantului legal, a unui angajat, prepus ori a altei persoane aflate în locaţiile supuse controlului, inclusiv refuzul persoanei găsite la locul de muncă de a completa fişa de identificare sau de a da informaţii despre evenimentul cercetat” se sancționează cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei.

Pe perioada controlului

Este esențial pentru fiecare angajator să afle care este scopul controlului. Scopul este relevant pentru adaptarea corespunzătoare a pregătirii. Așadar, controlul poate fi unul de rutină, dar, în același timp, poate foarte bine să fie un control generat de o sesizare din partea unui salariat nemulțumit sau un control determinat de abateri grave constatate la o subsidiară a societății.

Bineînțeles, pregătirea trebuie să fie una temeinică în oricare dintre cazuri, însă cu siguranță un angajator va dovedi o preocupare suplimentară în situațiile mai delicate.

Cu privire la documentele solicitate, acestea decurg din prevederile Codului muncii, ale Legii nr. 319/2006 și ale H.G. nr. 1.425/2006. Câteva acte strict necesare sunt: copiile după actele de identitate ale administratorilor, actele din care decurge calitatea de administrator, actele privind identitatea și pregătirea profesională a lucrătorului desemnat în materia sănătății și securității în muncă și autorizația de funcționare privind protecția muncii.

Documentele solicitate de inspectori pot fi, totuși, dintre cele mai diverse.

De asemenea, angajatorii trebuie să acorde o atenție sporită: regulamentului intern, care trebuie redactat în conformitate cu prevederile Codului muncii, fișelor de post, care explicitează sarcinile de serviciu, obligațiile și interdicțiile angajatorului, deciziile angajatorului, inclusiv cele privind atribuțiile lucrătorilor cu funcții de conducere.

Ulterior controlului

Cea mai optimistă dintre ipoteze este cea în care inspectorii însărcinează angajatorii cu luarea unor măsuri precise, pentru remedierea deficiențelor identificate. Supravegherea luării acestor măsuri se face prin aceea că există o dată limită până la care se comunică în scris măsurile luate și eficiența acestora către ITM. Neîndeplinirea acestei obligații atrage sancționarea angajatorului.

O opțiune mai puțin optimistă este ipoteza în care inspectorii de muncă aplică sancțiuni. Totuși, aceștia nu se grăbesc să sancționeze contravențional cu orice preț. Pragul este constatarea unor abateri grave, când nu au altă alternativă.

În situația în care angajatorul nu este de acord cu rezultatul controlului, poate face plângere împotriva procesului-verbal, în termen de 15 zile.

În situația în care sancțiunile nu sunt contestate,  contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului – verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii, inspectorul făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

Cea mai nefericită situație pe care o invocă știrile juridice este cea a sistării activității. Ea se aplică destul de rar în practică, fiind o sancțiune ultima ratio. Pe parcursul acestei sancțiuni, se interzice desfășurarea oricărei activități, până la remedierea deficiențelor grave constatate și care pun angajații în pericol iminent de accidentare sau îmbolnăvire profesională.

Recomandarea în astfel de situații este dispunerea imediată a constituirii comisiei prin activitatea căreia să se rezolve problemele identificate. Procesul-verbal în care se consacră remediile și semnătura membrilor comisiei se înregistrează și, în aceste condiții, activitatea poate fi reluată în termen foarte scurt.

Pentru a preîntâmpina orice probleme, este utilă cunoașterea aspectelor anterior menționate. Acestor mențiuni li se adaugă și disponibilitatea angajatorului de a furniza toate informațiile necesare și de a acorda explicațiile cerute, un aspect esențial în practica de dreptul muncii.

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. Responses are currently closed, but you can trackback from your own site.

Comments are closed.