Categories
Articole Drept penal

Cum se calculează termenul în cazul propunerii de prelungire a arestului preventiv?

Este bine cunoscut faptul că multe texte din Codul de procedură penală au fost declarate neconstituționale, iar o parte au făcut obiectul unui recurs în intersul legii în scopul de a stabili modul în care trebuie interpretate și aplicate. Avalanșa de decizii de neconstituționalitate și de recursuri în intersul legii cu privire la acest cod te fac să te gândești că este mai bine să măsori de zece ori și să tai o dată.

De această dată s-a constatat că practica instanțelor este diferită cu privire la modul de interpretare și aplicare a modului de calcul a termenului de 5 zile în care propunerea de prelungire a arestării preventive se depune la judecătorul de drepturi și libertăți. Scopul promovării acestui recurs în interesul legii a fost determinat de faptul că legiuitorul nu a prevăzut în mod expres în Codul de procedură penală natura acestui termen, modalitatea de calcul și sancțiunea care se aplică în cazul nerespectării sale.

Ce prevede Codul de procedură penală în această materie?

Regula este că propunerea de prelungire a arestării preventive împreună cu dosarul cauzei se depun la judecătorul de drepturi și libertăți cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive urmând ca judecătorul să fixeze termen pentru soluționarea propunerii de prelungire a arestării preventive înainte de expirarea măsurii.

Știrile juridice arată că ziua și ora stabilite se comunică procurorului care are obligația de a asigura prezența inculpatului arestat preventiv. De asemenea, avocatul inculpatului este anunțat și i se acordă, dacă cere, posibilitatea de a studia dosarul.

În fața judecătorului inculpatul este ascultat în prezența unui avocat ales sau numit din oficiu asupra tuturor motivelor pe care se bazează propunerea de prelungire a arestării preventive. Rețineți că ascultarea inculpatului se poate face cu acordul acestuia și în prezența unui avocat și prin videoconferință la locul de deținere.

Sunt cazuri în care inculpatul arestat preventiv se află internat în spital și din cauza stării sănătății nu poate fi adus în instanță sau din cauză de forță majoră sau stare de necesitate nu poate avea loc deplasarea acestuia. În aceste situații propunerea va fi examinată în lipsa inculpatului, dar doar în prezența avocatului acestuia căruia i se dă cuvântul pentru a pune concluzii.

În aceste situații participarea procurorului este obligatorie, iar judecătorul se pronunță asupra propunerii de prelungire a arestării preventive înainte de expirarea duratei acesteia.

Legea prevede că atunci când pentru exercitarea unui drept procesual se stabilește un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen. Atunci când o măsură procesuală nu poate fi luată peste un anumit termen, expirarea acestuia atrage de drept încetarea efectului măsurii.

Codul de procedură penală prevede că la calcularea termenelor procedurale se pornește de la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Dacă termenul se calculează pe ore sau pe zile nu se socotește ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește.

În cazul termenelor pe luni sau ani expiră la sfârșitul zilei corespunzătoare a ultimei luni sau la sfârșitul zilei și lunii corespunzătoare din ultimul an și dacă această zi cade într-o lună care nu are zi corespunzătoare, termenul expiră în ultima zi a acelei luni. La fel, dacă ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei  lucrătoare care urmează.

Noutățile legislative prevăd în cazul termenelor privind măsurile preventive sau orice măsuri restrictive de drepturi, ora sau ziua de la care începe și cea la care se sfârșește termenul intră în durata acestuia.

Care au fost opiniile instanțelor de judecată?

Unele instanțe au apreciat că termenul de 5 zile este un termen privind măsurile preventive sau restrictive  de drepturi și se calculează pe zile pline , adică ziua de la care începe și ziua în care se sfârșește termenul intră în durata acestuia.

Alte instanțe au considerat că în calculul termenului de 5 zile nu se socotește ziua în care începe să curgă termenul și nici ziua în care se împlinește. Și opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este în sensul acestei orientări jurisprudențiale.

Ce a decis ÎCCJ?

ÎCCJ a pronunțat Decizia 20/2017 care a fost publicată în Monitorul Oficial 904 din 17 noiembrie 2017. Analizând textele de lege din Codul de procedură penală, ÎCCJ a apreciat că acest termen este peremptoriu (interval de timp în care trebuie îndeplinite anumite acte, iar neîndeplinirea lor înainte de expirarea termenului duce la decăderea din acel drept). În cazul de față nerespectarea termenului de depunere a propunerii de prelungire a arestării preventive cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive duce la decăderea procurorului din dreptul de a depune propunerea și la nulitatea absolută a actului făcut peste termen.

Știrile juridice prevăd că decăderea și nulitatea sunt două sancțiuni specifice doar termenelor procedurale.

În concluzie, ÎCCJ admite recursul în interesul legii și stabilește că termenul de 5 zile este un termen procedural, minim de regresiune. Acesta se calculează astfel: nu se socotește ziua în care începe să curgă termenul și nici ziua în care se împlinește, iar în situația în care ultima zi a acestui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare anterioare.