Categories
Articole Autorităţi şi instituţii publice Drept civil Drept penal Magistraţi Mediatori şi mediere Organizare judiciară

Vrem o justiţie de calitate? Dezvoltarea sistemului judiciar este o necesitate!

justitieRomânii au imense aşteptări de la sistemul de justiţie! Sunt aşteptări fireşti, într-un stat de drept, aşa cum ne considerăm a fi. Dacă justiţia nu va funcţiona corespunzător, noi vom putea zice «adio» securităţii juridice şi separaţiei puterilor în stat.

Politicul va dirija justiţia, corupţia va înflori iar creşterea economică va fi accesibilă doar unei caste a privilegiaţilor, a rechinilor abonaţi la contracte cu statul, nărăviţi la banul public. Ar mai putea să mai aibă speranţe şi cetăţeanul de rând, în astfel de condiţii, la un standard de viaţă decent? Nici vorbă!

Piedicilor ce i se pun în cale în clipa de faţă justiţiei li se pot opune mijloace de intervenţie inovative şi o bună gestionare a resurselor existente. Pentru a face faţă noilor provocări s-a găsit de cuviinţă să se elaboreze şi să se aplice de către Ministerul Justiţiei, CSM, ÎCCJ şi Parchetul de pe lângă ÎCCJ, cu ale sale DNA şi DIICOT, o strategie comună menită a determina evoluţia sistemului judiciar.

Conform ultimelor ştiri juridice, această iniţiativă nu-i deloc străină de celebrul Mecanism de Cooperare şi Verificare, de recomandările celor de la Comisia Europeană. Am intrat în hora UE, acum trebuie să jucăm… cât ne ţin picioarele. Reforma justiţiei nu se poate opri tocmai acum. Am vrut integrare? Acum sunt teme de făcut!

Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 a fost aprobată prin HG 1155/2014 şi publicată în Monitorul Oficial 19/2015. Să vedem, acum, în ce constă această strategie, prin care se urmăreşte eficientizarea justiţiei, consolidarea instituţională şi integritatea sistemului judiciar, asigurarea unui grad mai mare de transparenţă şi calitate a actului de justiţie şi, nu în ultimul rând, un mai bun acces la justiţie.

 

Consolidarea instituţională a sistemului judiciar

Cadrul legislativ trebuie să fie stabil, predictibil. Modalităţile de recrutare şi promovare a magistraţilor trebuie îmbunătăţite. Trebuie să se introducă asigurarea profesională a judecătorilor şi procurorilor. Pentru ca magistraţii să se poată ocupa mai bine de activitatea lor principală, va fi necesar să se realizeze identificarea procedurilor necontencioase şi a procedurilor ce nu fac necesară intervenţia unui magistrat. Totodată, arhivarea electronică a dosarelor mai necesită îmbunătăţiri iar harta judiciară trebuie revizuită.

Capacitatea administrativă a instanţelor şi parchetelor va fi sporită. Se va efectua un bilanţ al obiectivelor de investiţii în infrastructura fizică a instanţelor şi parchetelor. ÎCCJ cere un nou sediu. Există construcţii neisprăvite, abandonate, dar şi clădiri de instanţe vechi, neconsolidate – care aşteaptă doar un freamăt puţin mai nervos al plăcilor tectonice, pentru a se prăbuşi peste justiţiabili şi angajaţi.

 

Eficientizarea justiţiei. Cum se va înfăptui?

La nivelul sistemului judiciar se va urmări crearea unui sistem unitar de management strategic prin măsuri precum înfiinţarea unui consiliu strategic alcătuit din reprezentanţi cu rol de conducere din CSM, Ministerul Justiţiei, ÎCCJ şi Ministerul Public şi introducerea unei aplicaţii IT bazată pe datele statistice, care va facilta procesul decizional în sistemul judiciar.

Se va urmări, de asemenea, asigurarea resurselor umane, materiale şi tehnice (IT) necesare aplicării noilor coduri, precum şi pregătirea sistemului de probaţiune şi a celui penitenciar pentru aplicarea noilor reglementări.

În direcţia ameliorării organizării şi funcţionării instanţelor se urmăreşte îmbunătăţirea managementului parchetelor şi instanţelor ori dezvoltarea abilităţilor magistraţilor în privinţa managementului schimbării şi al fluxului de dosare. În ultimii 10-15 ani, fluxul de dosare pare să se fi transformat în potop sau în avalanşă!

Resursele financiare trebuie repartizate judicios (lucru la care mai trebuie… lucrat). Resursa umană trebuie repartizată cu chibzuinţă, după volumul de activitate, nivelul de complexitate a cauzelor şi cel de specializare personalului. Să ajungă omul potrivit la locul potrivit!

În continuare, medierea trebuie promovată, ca mijloc important şi alternativ de rezolvare a litigiilor, în scopul degrevării instanţelor. Tot în sensul degrevării instanţelor, în situaţiile litigioase repetitive (un procent important din totalul proceselor de pe rol), se impune identificarea unor soluţii normative în cazul în care jurisprudenţa e unitară.

Se mai urmăreşte şi creşterea şanselor de reintegrare socială a foştilor deţinuţi şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie. Categoric, fostul deţinut trebuie să-şi poată găsi cât mai rapid un loc şi un rol pozitiv în societate. În schimb, ar fi bizar dacă închisoarea ar oferi mai mult confort decât îşi pot permite, prin munca lor cinstită, cetăţenii majoritari, ce n-au intrat nicicând în conflict cu legea penală.

Standardele internaţionale în domeniul condiţiilor de detenţie trebuie respectate. Totuşi, penitenciarul nu trebuie să devină hotel de cinci stele ori casă de odihnă, după cum nici condamnaţii nu-s mimoze fragile sau turişti care trebuie motivaţi să revină şi la anul… în staţiunea zăbrelită!

Cei proaspăt eliberaţi din temniţe vor fi preluaţi într-un sistem de asistenţă post-detenţie şi susţinuţi pentru reintegrarea socio-profesională, lucru nu tocmai facil, din pricină că situaţia socio-economică din România este aşa cum o ştim.

În condiţiile în care piaţa muncii poate pune dificultăţi şi unui june care tocmai a părăsit, plin de speranţe, băncile facultăţii, ne vom da seama cât de uşor îi va fi unui proaspăt eliberat din penitenciar să-şi găsească de lucru. Cazierul încărcat nu-i tocmai o scrisoare de recomandare.

Soluţiile reinserţiei sociale a foştilor deţinuţi nu-s chiar la-ndemână, dar noua strategie promite să le găsească!

 

Integritatea sistemului judiciar

Corupţia, vechea problemă… Blocajele în soluţionarea cazurilor de corupţie din sistemul judiciar trebuie nu doar identificate, ci şi rezolvate! La nivelul Inspecţiei Judiciare trebuie sporită celeritatea procedurilor de control şi verificare, atunci când există suspiciuni şi plângeri cu privire la comportamentul magistraţilor.

S-au înregistrat progrese în investigarea imparţială şi sancţionarea faptelor de mare corupţie. Trebuie continuat pe această linie, mai ales când „greşiţii” provin din sistemul judiciar. Altfel, ce exemplu s-ar oferi?!

 

Transparenţă şi un mai bun acces la justiţie!

Transparenţa şi informatizarea actului de justiţie vor fi realizate prin utilizarea unui program informatic îmbunătăţit, menit să asigure accesarea jurisprudenţei, publicarea integrală a hotărârilor Înaltei Curţi şi publicarea, în continuare, a buletinelor jurisprudenţei ale curţilor de apel.

Conform ultimelor ştiri juridice, garantarea accesului liber la justiţie se va înfăptui prin consolidarea sistemului de furnizare a asistenţei juridice şi prin aplicarea unei strategii de comunicare publică unitară în sistemul de justiţie. Justiţiabililor le e promisă îmbunătăţirea mecanismelor de furnizare a informaţiilor, care-i vor ajuta să aibă acces la documentele din instanţe în timp util.

Pentru finanţarea realizării tuturor acestor deziderate se va apela şi la surse alternative, precum fondurile structurale. Îndeplinirea acestor obiective strategice are să fie supravegheată de către o comisie de monitorizare, compusă din reprezentanţi ai ÎCCJ, CSM, Ministerului Justiţiei  şi ai Parchetului de pe lângă ÎCCJ.

Noua Strategie e binevenită! De justiţie avem nevoie cu toţii iar setea de dreptate a românilor este uriaşă, după ani şi ani de furt sistematic al speranţelor la o viaţă mai bună nutrite de către cetăţeanul onest. Astăzi, toate speranţele se-ndreaptă spre justiţie. Sunt semne că românii nu vor accepta să le mai fie furate şi aceste speranţe!