Categories
Articole Dreptul muncii Protecţie socială

Modificări de ultimă oră ale legii șomajului (I)

SOMERI - MUNCA STRAINATATECred că problema șomajului este mai actuală ca oricând atât la noi în țară, cât și în țările vecine. Pe fondul crizei economice găsirea unui loc de muncă a devenit un lux. Într-o Românie care scoate șomeri pe bandă rulantă, dar mândrii posesori de diplome, legiuitorul a considerat a fi utilă modificarea anumitor prevederi legate de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Dacă acum vreo 20 de ani cuvântul șomer era cunoscut românilor mai mult din cărți, astăzi mulți poartă cu resemnare acest statut, încercând să găsească în societate suportul necesar pentru a-și găsi un loc de muncă. Mulți sunt prea tineri și fără experiență și mai toți angajatorii cer experiență, alții au deja o vârstă înaintată și li se închide ușa în nas.

Prin legea 250/2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 457/24.07.2013 s-a dorit modificarea și completarea legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă și pentru modificarea legii nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale.

Care sunt noutățile introduse prin legea 250/2013?

 1. Două noțiuni nou introduse

În primul rând sunt introduse două noi noțiuni născute din realitățile perioadei pe care o trăim: șomer de lungă durată și tânăr cu risc de marginalizarea socială.

Citind definiția șomerului de lungă durată cred că s-ar regăsi un număr impresionant de români în această categorie: persoana care este șomeră pe o perioadă mai mare de 12 luni, în cazul persoanelor cu vârsta de minimum 25 de ani și persoana care este șomeră pe o perioadă de 6 luni, în cazul persoanelor cu vârsta între 16 ani și până la împlinirea vârstei de 25 de ani. Oricum dacă până acum toți erau în aceeași oală, acum cei de mai sus au o titulatură clară care practic îi cataloghează ca fiind în branșa șomerilor cu ștate vechi!

A doua noțiune nouă introdusă de legiuitor este cea a tânărului cu risc de marginalizare socială. În această categorie sunt considerate a fi persoanele cu vârsta între 16-26 ani care sunt șomeri și se înregistrează la agenția pentru ocuparea forței de muncă de la locul unde domiciliază. Aceștia fie se află în sistemul de protecție a copilului sau provin din acest sistem, fie au dizabilități sau nu au familie sau aceasta nu îi poate asigura suportul necesar, fie au executat una sau mai multe pedepse privative de libertate sau sunt victima traficului de persoane.

Având în vedere realitățile unui 2013 în care multe persoane se încadrează în categoria tânărului cu risc de marginalizare socială, legiuitorul a introdus o secțiune specială dedicată acestora în scopul promovării și integrării acestora pe piața muncii.

Posibilitatea de a fi promovați pe piața muncii se realizează pe trei căi:

A. Acompaniament social personalizat

Acesta se realizează de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă prin intermediul agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă teritoriale, sens în care acestea din urmă încheie un contract de solidaritate cu tânărul respectiv. Contractul se încheie pe o perioadă de 3 ani, dar nu mai puțin de 1 an dacă la momentul perfectării tânărul în cauză avea sub 26 de ani. Prin acest contract de solidaritate tinerii primesc în mod gratuit informare și consiliere profesională, mediere a muncii, chiar și plasarea într-un loc de muncă ce corespunde pregătirii sale.

Avantajele angajatorului dacă încadrează în firma sa tineri cu risc de marginalizare socială

Rețineți că dacă un angajator încadrează la el în unitate un tânăr care are un contract de solidaritate respectivul angajator se va numi angajator de inserție. Acesta va primi din bugetul asigurărilor pentru șomaj pentru fiecare tânăr o sumă egală cu salariul de bază stabilit la data angajării, dar nu mai mult de două ori valoarea indicatorului social de referință. Suma va fi primită de angajator până la expirarea duratei contractului de solidaritate. Indicatorul social de referință (ISR) este unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează prestațiile bănești suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj în scopul încadrării în muncă a anumitor persoane. În 2013 valoarea ISR este de 500 lei.

Angajatorul va primi bani de la bugetul asigurărilor de șomaj dacă angajează pe tineri cu contract de muncă pe perioadă determinată (până când expiră contractul de solidaritate, adică maxim 3 ani) sau nedeterminată pe un loc de muncă vacant care fusese comunicat de către angajator către agenția de ocupare de a forței de muncă.

Ce riscă angajatorii dacă încetează raporturile de muncă anterior expirării contractului de solidaritate?

Legiuitorul a stabilit că într-un astfel de caz, angajatorul va fi obligat să restituie către agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă sumele pe care le-a încasat pentru fiecare tânăr cu risc de marginalizare plus dobânda de referință a Băncii Naționale a României în vigoare la momentul încetării raporturilor de muncă.

Angajatorul va restitui aceste sume doar dacă raporturile de muncă au încetat: prin acordul părților, prin admiterea cererii de reintegrare în funcția ocupată în prezent de tânăr a persoanei concediate nelegal sau pentru motive neîntemeiate. Concret să presupunem că angajatorul a concediat un salariat, postul acestuia a rămas vacant. Angajatorul a anunțat la agenția pentru ocuparea forței de muncă că are un loc de vacant și este de acord să încadreze în muncă pe tânărul cu risc de marginalizare socială. Între timp, salariatul concediat, nemulțumit, îl acționează în judecată pe angajator, câștigă și instanța dispune ca acesta să fie reintegrat pe postul pe care acum lucra tânărul.

Angajatorul va restitui sumele primite și dacă postul ocupat de tânăr este desființat dintr-un motiv ce nu are legătură cu el, de exemplu ca urmare a unor dificultăți economice au loc restructurări.

Ce se întâmplă dacă după expirarea contractului de solidaritate, angajatorul menține angajați tineri cu risc de marginalizare social?

Legiuitorul a decis că în acest caz angajatorul va primi lunar din bugetul asigurărilor de șomaj pentru fiecare tânăr pe care îl menține angajat o sumă egală cu 50% din indemnizația de șomaj pe care tânărul ar fi primit-o dacă raporturile de muncă încetau din motive independente de angajat. Rețineți că această sumă se va acorda angajatorului pe durata menținerii raporturilor de muncă, dar nu mai mult de 2 ani.

Practic, statul încurajează angajatorii să încadreze în muncă astfel de persoane, sens în care le acordă ajutor bănesc din bugetul asigurărilor de șomaj.

Angajatorii vor primi sumele de bani pentru angajarea și menținerea pe post după expirarea contractului de solidaritate a tinerilor cu risc de marginalizare proporțional cu timpul efectiv lucrat de aceștia în luna respectivă, inclusiv pe durata concediului de odihnă. Dacă raporturile de muncă sunt suspendate, angajatorii nu vor primi sumele respective pe acea perioadă.

Ce se întâmplă dacă raportul de muncă încetează anterior expirării contractului de solidaritate?

În acest caz, tinerii cu risc de marginalizare socială, pot să se încadreze la un alt angajator de inserție care la rândul său va primi lunar sumele respective de la bugetul asigurărilor se șomaj.

B. Activități de informare și promovare a intereselor tinerilor cu risc de marginalizare social în rândul angajatorilor

Acesteau au ca scop să promoveze în rândul angajatorilor avantajele încadrării în muncă a acestor persoane, identificarea locurilor vacante și a potențialilor angajatori de inserție.

C. Subvenționarea locului de muncă

Acordarea de sume de bani către angajatori pentru a-i stimula să acorde șansa de a lucra acestei categorii de persoane.

Dacă aceste modificări legislative vor avea efectul dorit, atunci șomerii vor putea zâmbi gândind cu speranță la viitor. Până la urmă „zâmbetul este ca ștergătorul de parbriz: nu oprește ploaia, dar îți permite să îți vezi de drum. „ ( Jeanne Wasbro).

Legiuiorul a stabilit anumite avantaje pentru angajatorii care dau o șansă tinerilor absolvenți sau șomerilor peste 45 ani sau acelora care sunt părinți singuri și sunt în căutarea unui loc de muncă. De asemenea, a stabilit condițiile acordării, suspendării, încetării plății indemnizației de șomaj, precum și posibilitatea de a putea primi din nou șomajul după ce au încetat cauzele ce au dus la suspendarea sa. În dorința de a-i stimula pe șomeri să caute un loc de muncă și să reușească să se angajeze, legiuitorul a stabilit prin legea 250/2013 anumite avantaje materiale de care vor beneficia cei care își găsesc un loc de muncă.

Toate aceste aspecte le vom dezbate pe larg în partea a doua a articolului.

Comments are closed.