Categories
Articole Legislaţie utilă Organizare judiciară

Taxele de timbru au explodat!

taxele-de-timbruUnul dintre principiile fundamentale din Constituție este accesul liber la justiție. Acest lucru presupune posibilitatea fiecărui cetățean de a se adresa instanțelor de judecată în scopul apărării drepturilor, libertăților și  intereselor sale legitime fără a se simți îngrădit în exercitarea dreptului său. De altfel, Constituția prevede clar că nicio lege nu poate să îi îngrădească cetățeanului exercitarea acestui drept.

Legea care a guvernat taxele de timbru a fost legea 146/1997 care a fost modificată în 2009 dată la care o parte dintre taxele de timbru au fost majorate. Desigur că mare parte dintre taxe au rămas neschimbate. Practic, în 2009 au fost majorate taxele de timbru pentru acțiunile evaluabile în bani.

Era bine cunoscut faptul că aproape orice cerere se adresa instanței de judecată era însoțită de taxa de timbru corespunzătoare și de timbru judiciar, așa cum era stabilit de Ordonanța Guvernului 32/1995. Poate doar cei care au avut de-a face cu acțiunile în instanță știu ce goană era după aceste timbre judiciare a căror valoare era de cele mai multe ori derizorie (0,15 lei, 0,30 lei, 0,50 lei). Erau perioade când nu se găseau astfel de timbre judiciare, iar cine avea stoc de timbre, făcea o adevărată afacere din vânzarea lor la suprapreț!

Dacă nu aveai timbru judiciar riscai să ți se anuleze acțiunea ca netimbrată corespunzător (adică plăteai 100 lei taxa de timbru și nu aveai un amărât de timbru judiciar de 0,15lei!) sau nu îți puteai legaliza hotărârea judecătorească. Personal nu i-am văzut rostul acestui timbru și mi se părea mai simplu ca valoarea sa să fie inclusă în taxa de timbru. În goana după timbre judiciare mă simțeam de multe ori ca în copilărie când făceam schimb de timbre filatelice la școală! Doar că atunci nu exista nicio miză!

Iată că și legiuitorul a realizat că acest timbru judiciar mai mult încurca treburile în instanță, astfel încât prin OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a decis să îl desființeze. În afara acestui lucru pozitiv care simplifică lucrurile, OUG 80/2013 a modificat substanțial taxele de timbru.

Care sunt modificările aduse taxelor de timbru și de când se aplică ele?

OUG 80/2013 privind taxele de timbru a fost publicată în Monitorul Oficial nr.392/29.06.2013 și a abrogat vechea lege 146/1997 a taxelor de timbru și Ordonanța Guvernului 32/1995 privind timbrul judiciar.

Pentru acțiunile și cererile introduse până la intrarea în vigoare a OUG 80/2013 (în 29 iunie 2013, data publicării), se va aplica în continuare timbrul judiciar și taxele judiciare de timbru se vor stabili și plăti potrivit legii vechi (în vigoare la data introducerii lor).

S-au stabilit noi taxe de timbru pentru acțiuni care anterior OUG 80/2013 erau scutite de plata taxei de timbru. Astfel:

– acțiunile privind stabilirea și acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice se vor taxa cu 100 lei;

– acțiunile și cererile privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractului individual de muncă, orice drepturi ce decurg din raporturi de muncă, stabilirea impozitului pe salarii, drepturi decurgând din executarea contractelor colective de muncă și cele privind soluționarea conflictelor colective de muncă, precum și executarea hotărârilor pronunțate în aceste litigii se vor taxa cu 20 lei;

– plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției și calea de atac împotriva hotărârii pronunțate se vor taxa cu 20 lei;

– cererile pentru înregistrarea asociațiilor de proprietari, locatari sau mixte care se vor taxa cu 20 de lei.

La avalanșa de litigii de muncă și de plângeri împotriva proceselor-verbale contravenționale, nu este de mirare că legiuitorul s-a gândit să impună cetățeanului timbrajul acestor cereri care până acum erau scutite de taxă.

Pentru acțiunile evaluabile în bani cuantumul a fost redus. Astfel, potrivit OUG 80/2013 acestea se vor timbra:
a) până la valoarea de 500 lei se taxează cu  8%, dar nu mai putin de 20 lei;

b) între 501 lei și 5.000 lei se taxează cu 40 lei+7% pentru ce depășește 500 lei;

c) între 5.001 lei și 25.000 lei se taxează cu 355 lei +5% pentru ce depășește 5.000 lei;

d) între 25.0001 lei și 50.000 lei se taxează cu 1.355 lei +3% pentru ce depășește 25.000 lei;

e) între 50.001 lei și 250.000 lei se taxează cu 2.105 lei+2% pentru ce depășește 50.000 lei;

f) peste 250.000 lei se taxează cu 6.105 lei+1% pentru ce depășește 250.000 lei.

În legea anterioară de exemplu pentru o cerere evaluabilă în bani în cuantum de 26.000 lei se timbra cu 1.611lei+4% pentru ce depășea 25.000 lei, adică 1651 lei. Potrivit OUG 80/2013 o astfel de cerere evaluabilă în bani în cuantum de 26.000 lei se va timbra cu 1385 lei. (conform lit d) de mai sus). Se poate observa o reducere a taxelor pentru aceste tipuri de acțiuni.

Există și cereri de chemare în judecată unde taxa de timbru s-a mărit consistent. De exemplu, în cazul acțiunii de divorț până acum se percepea o taxă de 39 de lei. Acum taxa va varia de la 50 la 200 lei în funcție de solicitarea părții (de exemplu, divorț prin acord se va taxa cu 200 lei, divorț solicitat după o separare a părților de 2 ani se va taxa cu 50 de lei etc.).

Mi-e greu să înțeleg algoritmul după care s-au stabilit aceste taxe. Adică un divorț prin acord care este pentru judecător doar o formalitate prin care ia act de înțelegerea părților se taxează de 4 ori mai mult decât un divorț unde părțile au anumite puncte divergente? Adică, dacă te înțelegi plătești de 4 ori mai mult decât dacă te cerți! Corect: liniștea costă!

Toate cererile care au ca obiect stabilirea locuinței copilului, exercitarea autorității părintești, stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, dreptul părintelui de a avea legături personale cu copilul se va timbra fiecare cerere cu 20 de lei.

O altă majorare a taxelor apare pentru asociații și fundații unde până acum constituirea sau orice modificare a actelor constitutive era 19 lei. Acum pentru dobândirea personalității juridice pentru asociații, fundații, federații, modificarea actelor constitutive se va percepe o taxă de 100 lei. Majorarea este semnificativă față de legea anterioară. La fel și pentru înregistrarea partidelor politice sau modificarea statutului acestora taxa s-a mărit de la 39 de lei la 300 lei.

Nici domeniul dreptului de autor nu a scăpat de majorarea taxelor. Astfel, cererile pentru recunoașterea dreptului de autor și a drepturilor conexe, plata drepturilor de autor, recunoașterea calității de inventator, de titular de brevet, a drepturilor născute din brevetul de invenție se vor taxa cu 100 lei față de 39 de lei cât era anterior.

Cererile, acțiunile, contestațiile introduse în temeiul legii privind procedura insolvenței, falimentul, dizolvarea, lichidarea voluntară se vor timbra cu 200 de lei față de 120 de lei cât era până la apariția OUG 80/2013.

Cererile formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces s-au majorat și ele. Astfel, cererea de recuzare a judecătorului în materie civilă era 4 lei și acum s-a ajuns la fabuloasa sumă de 100 lei! Mă întreb cui îi este frică de recuzare? Până la urmă este dreptul justițiabilului să ceară recuzarea judecătorului pentru motive temeinice.

Desigur că legiuitorul și-a justificat majorarea acestei taxe pe considerentul că mulți petenți făceau cereri de recuzare în scopul tergiversării procesului. Statistic, în practică, pot spune că majoritatea cererilor de recuzare se resping și rămâne să judece același judecător împotriva căruia se formulase cererea de recuzare. Această taxă mare de 100 lei îi va descuraja pe mulți să formuleze cereri de recuzare. Și așa apare întrebarea: dar cu accesul liber la justiție, cum rămâne?

Pentru o cerere de strămutare a procesului la o altă instanță pentru motive temeinice se plăteau 4 lei, acum 100 de lei. Cererea pentru refacerea înscrisurilor și a hotărârilor dispărute se taxează cu 50 de lei față de 4 lei cât era. Dacă solicitați eliberarea de copii simple de pe înscrisurile aflate la dosar atunci când sunt efectuate de instanță scoateți din buzunar 0,20 lei/pagină.

Dacă solicitați legalizarea de copii de pe înscrisurile aflate la dosar plătiți 1 leu/pagină, aici legiuitorul nu a modificat cuantumul față de vechea reglementare. Pentru cereri privind eliberarea de către instanță de copii de pe hotărârile judecătorești cu mențiunea că sunt definitive achitați 5 lei pentru fiecare exemplar, față de 2 lei cât se taxa anterior.

Există și acțiuni care sunt scutite de plata taxei de timbru: cele privind stabilirea și plata pensiilor și a altor drepturi prevăzute prin sistemele de asigurări sociale, stabilirea și plata ajutorului de șomaj, de integrare profesională și a alocației de sprijin, a ajutorului social, a alocației de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu dizabilități.

De același regim al scutirii plății taxei de timbru beneficiază și acțiunile legate de:

– obligațiile legale și contractuale de întreținere, inclusiv acțiunile în constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea și rezilierea contractului de întreținere;

– adopția, tutela, curatela, interdicția judecătorească;

– protecția drepturilor consumatorilor atunci când persoanele fizice și asociațiile pentru protecția consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva agenților economici care au prejudiciat drepturile și interesele legitime ale consumatorilor;

– cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile material și morale ce decurg din acestea;

– dizolvarea societăților comerciale dacă cererea a fost formulată de Oficiul Național al Rgistrului Comerțului;

– cererile formulate de prefect sau primar pentru anularea actelor juridice emise cu încălcarea legii fondului funciar 18/1991.

La fel ca în legea anterioară vor fi scutite de taxa judiciară de timbre acțiunile și căile de atac formulate de Senat, Camera Deputaților, Președinția României, Guvernul României, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Ministerul Finanțelor Publice indiferent de obiectul acestora și cele formulate de alte instituții publice indiferent de calitatea procesuală a acestora când au ca obiect venituri publice.

Care se doresc a fi beneficiile acestei OUG legate de taxele de timbru? 

De la 1 ianuarie 2014 din sumele încasate din taxele judiciare de timbru cota care se va vira la bugetul de stat pentru instanțele de judecată va fi de 45% față de 30 % cât este în prezent.

Scopul măririi taxelor este acela de a le actualiza la realitățile lui 2013 mai ales că unele taxe aveau un cuantum mic așa cum a fost stabilit în 1997 și modificat parțial în 2009. Probabil că prin mărirea taxelor mulți justițiabili vor renunța să-și mai exercite accesul liber la justiție, deși există instituția ajutorului public judiciar prin care pot primi reduceri, scutiri și eșalonări de taxe.

Și dacă de la 1 iulie 2013 salariul minim pe economie este 800 lei, amenzile au crescut și multe prețuri la utilități s-au mărit, de ce nu ar exploda și taxele judiciare de timbru? Până la urmă de pe urma majorării taxelor de timbru vor câștiga în principal instanțele de judecată care vor fi degrevate de multe cereri pe care cetățeanul nu-și va mai permite să le formuleze din lipsa banilor pentru taxa de timbru!

Observ că a existat aceeași grijă în a menține scutirea de la plata taxelor de timbru a cererilor formulate de autorități și instituții publice. Mă întreb dacă nimeni nu este mai presus de lege și Constituția ne garantează tuturor cetățenilor accesul liber la justiție, acces pe care nicio lege nu îl poate îngrădi, de ce OUG 80/2013 îmi pare că este pentru unii mumă și pentru alții ciumă?

 

Comments are closed.