Categories
Articole Drept penal

S-a purtat vreun funcționar abuziv cu tine? Știi ce ai de făcut?

purtare abuzivaDreptatea fără putere este neputincioasă, puterea fără dreptate este tiranică.(Blaise Pascal)

Nu știu dacă vi s-a întâmplat vreodată să fiți fără voia voastră victima purtării abuzive a unui funcționar public. E posibil să vă fi confruntat cu o asemenea situație atunci când erați la fisc să vă plătiți taxele și impozitele sau la un restaurant când ospătarul v-a agresat verbal sau fizic. Poate că nici nu ați realizat că o jignire care vi s-a aruncat de către un funcționar public și care pe moment va înfuriat, de fapt reprezintă infracțiunea de purtare abuzivă pe care legea română o sancționează.

De multe ori oamenii, fie nu cunosc exact conținutul acestei infracțiuni, fie o ignoră cu bună-știință de teama de a nu păți ceva.

Eroul nostru, domnul Toader, om de la țară, cu frica lui Dumnezeu, a pățit un mare necaz. Vecinul său de o viață cu care eroul nostru avea casa gard în gard i-a făcut plângere la poliție pentru tulburarea de posesie pe motiv că domnul Toader ar fi încălcat granița unui hotar al său. Era vorba de un teren aflat la marginea satului unde se susținea în plângere că domnul Toader ar avea amplasat un gard fără să respecte limitele proprietății sale. În acest fel ar fi intrat ilegal pe terenul vecinului.

Poliția cerceta acest aspect, sens în care l-a chemat pe eroul nostru la secția de poliție din sat pentru declarații. Fiind în vârstă și bolnav domnul Toader nu s-a putut duce când a fost chemat de către polițist și i-a explicat telefonic acestuia că va veni după ce se va mai înzdrăveni.

Într-o sâmbătă eroul nostru s-a trezit cu polițistul la poartă. Acesta i-a adus jigniri și l-a agresat fizic lovindu-l cu pumnul în față pe motiv că a refuzat să se prezinte la secția de poliție. Speriat de ceea ce i se întâmpla domnul Toader credea că are un coșmar, nu putea crede că tocmai polițistul din sat îl jignește și îl agresează fizic la el în curte, deși avea cunoștință de starea precară de sănătate a eroului nostru.

La fel a pățit și domnul Nae care fiind în vacanță luase masa într-un local și, fiindcă ospătarul i-a adus alt fel de mâncare decât cel comandat, eroul nostru i-a atras atenția că a greșit. Ospătarul s-a înfuriat și l-a jignit pe domnul Nae, i-a dat un pumn în față și l-a poftit afară din local, de parcă el era stăpânul restaurantului.

După astfel de întâmplări cu care ne putem confrunta fiecare fiecare dintre noi, este bine să știm ce avem de făcut ca să ne apărăm drepturile, pentru ca cei vinovați să suporte consecințele faptelor lor.

Ce este purtarea abuzivă?

Este o infracțiune prevăzută la articolul 250 din Codul Penal care cuprinde atât varianta simplă, cât și pe cele agravante. Constă în întrebuințarea de expresii jignitoare față de o persoană de către un funcționar public în exercitarea atribuțiilor de serviciu. În forma sa agravantă, infracțiunea constă în amenințarea săvârșită de un funcționar public în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Alte forme agravante ale infracțiunii se referă la săvârșirea de loviri și alte violențe, vătămarea corporală simplă și gravă față de o persoană de către un funcționar public în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Cine sunt subiecții infracțiunii?

Subiectul activ (cel care săvârșește infracțiunea) trebuie să fie un funcționar public sau funcționar aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu. Poate fi subiect activ și un ospătar aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu dacă vă jignește sau vă agresează fizic. Pot fi coautori (persoane care săvârșeșc împreună fapta) doar dacă toți au calitatea de funcționar public sau funcționar. Instigator sau complice poate fi orice persoană, legea nu cere o calitate specială în acest sens. Pentru a fi în prezența infracțiunii de purtare abuzivă calitatea de funcționar sau funcționar public trebuie să existe la data săvârșirii faptei.

Subiectul pasiv (victima) poate fi atât o persoană fizică, cât și juridică căreia i s-au adresat jignirile respective sau a suferit loviri sau alte violențe. Pot fi situații în care chiar un funcționar public este victima purtării abuzive. În acest caz dacă victima avea calitatea de funcționar public și îndeplinea o funcție ce implica exercițiul autorității de stat, atunci actele de purtate abuzivă constituie infracțiunea de ultraj.

Orice persoană juridică poate fi victima acestei infracțiuni dacă activitatea sa a fost tulburată de fapta funcționarului public.

Care este conținutul infracțiunii?

Pentru a ne afla în prezența infracțiunii de purtare abuzivă trebuie să se întrebuințeze expresii jignitoare față de orice persoană de natură să aducă atingere demnității persoanei. Acestea pot îmbrăca forma orală, scrisă sau gesturi. În forma agravantă trebuie să se săvârșească fapta prin amenințarea persoanei, prin loviri sau alte violențe, precum și acte de vătămare corporală simplă sau gravă săvârșite asupra victimei. Rețineți că faptele de mai sus trebuiesc înfăptuite în cadrul atribuțiilor de serviciu de un funcționar care această calitate la momentul producerii faptei.

În forma sa agravantă, purtarea abuzivă absoarbe în conținutul ei infracțiunea de loviri și alte violențe, de vătămarea corporală și vătămarea corporală gravă. Pentru a putea proba existența actelor de violență fizică este obligatoriu să obțineți un certificat medico-legal care să ateste acest lucru.

De exemplu, practica a stabilit că în cazul în care un ospătar săvârșește acte de violență asupra unui consumator din restaurantul respectiv, fapta se încadrează la purtare abuzivă în formă agravantă. Un alt exemplu de infracțiunea de purtare abuzivă forma simplă este fapta funcționarului public care, atunci când mergeți la fisc să depuneți anumite declarații, vă adresează cuvinte jignitoare, având o atitutidine reprobabilă.

Urmarea imediată a săvârșirii faptei este crearea unei stări ce aduce atingere demnității, prestigiului, stării de sănătate a unei persoane. Este obligatoriu să existe o legătură de cauzalitate între săvârșirea faptei și starea creată victimei.

Care este procedura de urmat în cazul în care sunteți victima purtării abuzive?

Rețineți că dacă un polițist – militar vă agresează este competent  Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar de la locul săvârșirii faptei. Plângerea penală trebuie să cuprindă în mod obligatoriu: numele, prenumele, calitatea și domiciliul petiţionarului, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, indicarea făptuitorului dacă este cunoscut și a mijloacelor de probă. Dacă ați omis în plângere unul dintre elementele enumerate anterior, plângerea vi se va restitui.

Dacă ați depus plângerea penală la organul necompetent (de exemplu ați depus-o la Parchetul de pe lângă Judecătorie și trebuia la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar), aceasta va fi trimisă pe cale administrativă la organul competent, fără să vi se restituie sau să nu fie luată în considerare pentru că a fost depusă greșit.

Dacă ați fost agresat de un ospătar (așa cum a pățit domnul Nae) plângerea penală se depune la Parchetul de pe lângă Judecătoria din localitatea unde s-a săvârșit fapta neavând importanță unde domiciliază victima sau făptuitorul. De exemplu, ați luat masa la un restaurant din Mamaia, ați fost victima purtării abuzive a unui ospătar,  competent va fi Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, chiar dacă dumneavoastră domiciliați în București și făptuitorul în Tulcea.

Parchetul sesizat analizează plângerea depusă, ia declarații și dacă se adeveresc cele afirmate în plângere va dispune trimiterea în judecată a vinovatului. Dacă este polițist – militar, instanța competentă este Tribunalul Militar. Cel nemulțumit de soluția dată de instanță poate face recurs la Curtea Militară de Apel competentă. Dacă pățiți ca domnul Nae instanța competentă este judecătoria de la locul săvârșirii faptei, iar instanța de recurs este tribunalul.

Durata de soluționare a plângerii penale depinde de fiecare Parchet în parte, neexistând o regulă în acest sens. În urma cercetărilor Parchetul dispune ca cel arătat în plângere ca fiind făptuitorul infracțiunii de purtare abuzivă, să fie sau  să nu fie trimis în judecată

În orice caz, dacă veți începe un astfel de demers, înarmați-vă cu răbdare … durează ceva vreme până se soluționează și oricum „cu răbdarea, se trece marea!”

Cum pedepsește legea această infracțiune?

Legiuitorul a stabilit că infracțiunea de purtare abuzivă în forma simplă se pedepsește cu închisoarea de la 1 lună la 1 an sau amenda. Pentru forma agravantă în caz de amenințare pedeapsa este închisoarea este la 6 luni la 2 ani sau amenda. Pentru formele infracțiunii săvârșite prin loviri și alte acte de violență legea stabilește o pedeapsă cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda. Pentru vătămarea corporală săvârșită de un funcționar în exercițiul atribuțiilor de serviciu pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 6 ani, iar pentru vătămarea corporală gravă este închisoarea de la 3 la 12 ani.

În viitorul Cod Penal care se preconizează că va intra în vigoare la 1 februarie 2014 infracțiunea de purtare abuzivă este reglementată la art. 296 și este modificată față de forma actuală. Va cuprinde mai puține forme agravante, iar pedepsele se reduc față de data prezentă.

În viitoarea reglementare în forma simplă se mențin dispozițiile actuale, însă pedeapsa va fi închisoarea de la 1 lună la 6 luni sau amenda. Forma agravantă se va rezuma doar la fapta de amenințare sau de loviri și alte violențe și va fi sancționată la fel ca forma simplă, însă majorată cu o treime.

Ce a făcut domnul Toader? Dar domnul Nae?

Domnul Toader a fost tare supărat că a ajuns bătaia de joc a șefului de post, care folosindu-se de calitatea sa l-a jignit și l-a amenințat. Rudele l-au sfătuit pe domnul Toader „să stea în banca lui” că nu este bine să te pui cu polițistul din sat, că poți să pățești și mai rău.

După ce s-a tot gândit și răzgândit eroul nostru a mers la medic unde a obținut un certificat medico-legal pentru agresiunea fizică la care fusese supus. De altfel minoră, dar totuși a existat! Înainte de a-i face plângere către superiorul său, domnul Toader s-a gândit că nu este bine să faci rău și poate cu vorba bună reușește să aplaneze situația.

Zis și făcut! A mers să îi spună polițistului că nu vrea să îi facă rău și să îi facă plângere și ar fi bine să își tempereze atitudinea pe viitor. Eroul nostru era convins că demersul lui pașnic va da roade. Când colo, polițistul i-a spus că orice plângere ar face el tot nu va păți nimic, pentru că fapta s-a petrecut într-o zi nelucrătoare, deci el nu era în exercițiul atribuțiilor de serviciu, astfel încât nimeni nu va considera că a săvârșit infracțiunea de purtare abuzivă.

Dar vorba lui Coșbuc „sunt greu bătrânii de pornit, dar de-i pornești sunt greu de oprit!” Domnul Toader i-a făcut plângere la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar polițistului pentru fapta săvârșită în acea zi de sâmbătă. Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar în urma cercetărilor l-a trimis în judecată pe polițistul respectiv.

Instanța competentă (în cazul de față a fost Tribunalul Militar din localitatea respectivă) a stabilit că ne aflăm în prezența infracțiunii de purtare abuzivă, chiar dacă a fost săvârșită într-o zi nelucrătoare, pentru că potrivit legii 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției la art. 28 „polițistul are obligația de a interveni și în afara orelor de program.” Or, în acea zi s-a prezentat la poarta eroului nostru în calitate oficială, nu în vizită.

Domnul Nae a făcut plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria de la locul săvârșirii faptei. Ospătarul a fost trimis în judecată și a fost găsit vinovat pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă.

Dacă eroii noștri ar fi depus plângere după 1 februarie 2014 când va intra în vigoare noul Cod Penal, făptuitorii ar fi primit pedepse mult mai blânde pentru faptele lor.

Nu acceptați să rămâneți victime, luați atitudine. Cei vinovați trebuie să plătească pentru faptele lor! „Cine nu pedepsește nedreptatea, poruncește ca ea să fie făcută.” (Leonardo da Vinci)