Codul fiscal prevede anumite cazuri în care operatorul economic care se consideră lezat în drepturile sale de o decizie a unei autorități emitente poate formula contestație. Scopul acestei contestații este acela de a putea cere autorității publice emitente sau celei ierarhic superioare reexaminarea deciziei contestate, în senul revocării sau modificării acesteia.

Legiuitorul se referă la  anumite situații în care operatorul economic poate formula contestația: atunci când s-a respins cererea de autorizare a unui loc  ca antrepozit fiscal cel care a depus cererea poate contesta decizia sau când decizia de autorizare pentru un antrepozit fiscal a fost suspendată, revocată sau anulată. Un alt caz este acela în care s-a respins cererea de autorizare a unui destinatar sau expeditor înregistrat sau a fost revocată decizia de autorizare a acestora. Poate formula contestație și importatorul autorizat căruia i-a fost revocată autorizația.

Modul de formulare, depunere și soluționare a contestației fac obiectul Ordinului ANAF 3004/2017 privind aprobarea procedurii de soluționare a contestațiilor. Acesta a fost publicat în Monitorul Oficial 937 din 28 noiembrie 2017, iar prevederile sale se aplică de la publicare.

Formularea și depunerea contestației

Această contestație se formulează în scris și trebuie să cuprindă datele de identificare ale contestatorului, obiectul, motivele de fapt și de drept, dovezile pe care se bazează și semnătura. Știrile juridice arată că aceasta se depune la biroul/compartimentul avize și autorizații (case de marcat) din cadrul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice și biroul/compartimentul cu atribuții de autorizare din cadrul birourilor vamale de interior și/sau frontieră în 30 de zile de la comunicarea actului. Știrile juridice arată că termenul de depunere a contestației se calculează pe zile libere, adică nu intră în calcul ziua în care a început și cea în care s-a sfârșit, respectiv atunci când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.

Aici se va întocmi dosarul contestației care va fi trimis la direcția de specialitate în vederea soluționării. Dosarul contestației va cuprinde: contestația în original, ce trebuie să poarte semnătura persoanei îndreptățite, împuternicire avocațială/procură/mandat în original sau în copie legalizată, actul prin care se desemnează administratorul special/administratorul judiciar/lichidatorul, decizia atacată și documentele care au stat la baza emiterii acesteia, în copie, dovada comunicării deciziei atacate, extras din procesul-verbal de ședință privitor la decizia contestată și orice alte documente care au legătură cu cauza supusă soluționării existente la nivelul autorității emitente a deciziei și/sau depuse de contestator.

Rețineți că în cazul în care din actele de la dosarul cauzei nu se poate verifica respectarea termenului de depunere a contestației, iar în urma demersurilor întreprinse nu se poate face dovada datei la care contestatorul a luat cunoștință de decizia atacată, inclusiv în situația în care comunicarea prin publicitate a fost viciată prin nerespectarea procedurii în materie, aceasta va fi considerată depusă în termenul legal.

Retragerea contestației

Noutățile legislative arată că legea permite contestatorului să retragă contestația până la soluționarea ei. În acest caz, va depune cererea de retragere la sediul Ministerului Finanțelor Publice. Retragerea contestației poate fi făcută în tot sau în parte. Dacă cererea de retragere are ca obiect doar anumite capete de cerere din contestația inițială, se va menționa despre aceasta în decizia emisă în soluționarea cauzei.

Soluționarea contestației

Noutățile legislative prevăd că prin soluționarea contestației nu se poate crea o situație mai grea contestatorului în propria cale de atac. Contestatorul poate depune probe noi în susținerea cauzei pe toată durata de soluționare a contestației.

În soluționarea contestațiilor se pot invoca anumite excepții de fond: excepția de nerespectare a termenului de depunere a contestației, excepția de necompetență a organului care a încheiat actul contestat, excepția lipsei semnăturii de pe contestație, excepția lipsei de interes, excepția lipsei de calitate procesuală, prescripția, puterea de lucru judecat etc.

Contestatorul poate solicita susținerea orală a contestației fie în cuprinsul acesteia, fie prin cererea separată, o singură dată în cadrul procedurii de soluționare a contestației. Susținerile contestatorului și ale reprezentantului autorității emitente a deciziei atacate vor fi consemnate într-o minută ce va fi anexată la dosarul contestației. Cu acceptul contestatorului și al reprezentantului autorității emitente a deciziei, discuțiile pot fi înregistrate pe suport audio.

Ce soluții se pot da în cadrul contestației?

Regula este că direcția de specialitate se pronunță prin decizie care este definitivă, în sensul că nu se mai poate reveni asupra ei, cu excepția cazului în care trebuiesc îndreptate erorile materiale. Noutățile legislative prevăd că decizia de soluționare a contestației se emite în formă scrisă și cuprinde: preambulul cuprinde denumirea emitentului deciziei, denumirea contestatorului, domiciliul fiscal al acestuia, numărul de înregistrare al contestației și obiectul cauzei, considerentele cuprind motivele de fapt și de drept care au format convingerea emitentului deciziei în emiterea acesteia și dispozitivul cuprinde soluția pronunțată, calea de atac și termenul în care aceasta poate fi exercitată.

Contestația poate fi respinsă ca neîntemeiată atunci când argumentele de fapt și de drept prezentate în susținerea contestației nu sunt de natură să modifice cele dispuse prin actul administrativ atacat, ca nemotivată, în situația în care contestatorul nu prezintă argumente de fapt și de drept în susținerea contestației, ca fiind fără obiect, în situația în care măsura contestată nu a fost stabilită prin decizia atacată, ca nedepusă în termen, în situația în care aceasta a fost depusă peste termenul prevăzut de lege, ca depusă de o persoană lipsită de calitatea de a contesta, în situația în care aceasta este formulată de o persoană fizică sau juridică lipsită de calitate procesuală și ca fiind depusă de o persoană lipsită de capacitate de exercițiu.

Rețineți că deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă. După comunicarea deciziilor de soluționare a contestațiilor către operatorii economici contestatori, structura de specialitate va actualiza baza de date NSEA Autorizări.

Îndreptarea erorii materiale

Erorile materiale din deciziile de soluționare a contestațiilor reprezintă orice greșeli de redactare, omisiuni sau mențiuni greșite din decizii, cu excepția acelora care atrag nulitatea actului sau care privesc fondul deciziei. Aceste erori pot fi îndreptate de către direcția de specialitate din oficiu sau la cererea contestatorului sau autorității emitente. Rețineți că erorile nu se îndreaptă pentru deciziile pentru care s-au exercitat căile de atac prevăzute de lege, iar soluția este definitivă.

Decizia de soluționare a contestației care corectează erori materiale va fi comunicată atât structurii de specialitate, cât și contestatorului. Decizia de rectificare a actului care conține erori va avea același număr de înregistrare, la care se adaugă particula “bis” și va purta data emiterii efective.