Omul onest pune de-o parte bani albi pentru zile negre iar individul certat cu legea agonisește grămezi de bani negri pentru… nopți albe. Aceasta pentru că oricine poate spune „adio” somnului odihnitor, precum și liniștii sufletești, atunci când are seiful (ori salteaua) doldora de bani negri!
Chiar dacă există câteva metode vechi, patentate, de spălat banii, plus o mulțime de metode proaspăt născocite, banul negru nu-l poți curăța cu toată apa Oceanului Planetar. Deseori, proprietarul banilor negri ajunge să se dea singur în vileag, intrând în vizorul autorităților, prin repetate tranzacții sau operațiuni bancare suspecte.
În „Monitorul oficial” 415/2017 a fost publicată Legea 125/2017 privind modificarea și completarea Legii 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului.
Potrivit ultimelor știri juridice, ANAF trebuie să comunice lunar Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor toate informaţiile pe care le deţine în legătură cu declaraţiile persoanelor fizice privind numerarul în valută sau în moneda naţională, care este egal sau depăşeşte limita stabilită prin Regulamentul 1.889/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului privind controlul numerarului la intrarea sau ieşirea din UE.
ANAF va comunica Oficiului de îndată, dar nu mai târziu de 24 de ore, toate informaţiile legate de suspiciunile de spălare de bani sau finanţare a terorismului ce sunt identificate în cursul activităţii sale.
Trebuie precizat că limita la care se referă noua lege este prevăzută în cadrul art. 3 alin. (1) din Regulamentul (CE) 1.889/2005. Astfel, orice persoană fizică care intră sau iese din UE și transportă numerar în valoare de 10.000 de euro sau mai mult trebuie să declare această sumă autorităților competente din statul membru prin care intră sau iese din UE. Totuși, obligația de declarare nu se consideră îndeplinită în cazul în care informațiile furnizate sunt incorecte/incomplete.
Tranzacții suspecte și indicii de spălare a banilor
La ivirea oricăror suspiciuni, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor va analiza şi prelucra informaţiile deținute, iar atunci când constată existenţa unor indicii temeinice de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, va informa de îndată Parchetul de pe lângă ÎCCJ. Dacă se constată că a avut loc o finanţare a terorismului, Oficiul va informa imediat și SRI-ul cu privire la aceste operaţiuni.
Dacă, în urma procesării informaţiilor primite de către Oficiu, nu va fi constatată existenţa unor indicii temeinice de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, acesta va păstra, totuși, informaţiile în evidenţă.
Ultimele știri juridice arată că, după primirea informaţiilor din care reies indicii temeinice conform cărora s-au petrecut activități de spălare a banilor/finanţare a terorismului, procurorul ce efectuează sau supraveghează urmărirea penală şi SRI-ul pot solicita Oficiului completarea datelor existente, furnizarea de informații suplimentare.
La rândul lor, organele de urmărire penală vor comunica Oficiului, în mod periodic, stadiul de rezolvare a informărilor transmise, dar şi cuantumul sumelor aflate în conturile persoanelor fizice/juridice pentru care s-a dispus blocarea, ca urmare a suspendărilor ori a măsurilor asigurătorii dispuse.
După ce a primit rapoartele privind tranzacţiile suspecte, în cazul în care se constată existenţa unor indicii serioase de săvârşire a altor infracţiuni decât cele de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, Oficiul va informa, grabnic, organele competente.
Activitatea plenului Oficiului
Oficiul are ca obiect de activitate prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului iar în acest sens obține, prelucrează informaţii şi informează Parchetul de pe lângă ÎCCJ.
Din ultimele știri juridice rezultă că plenul Oficiului constituie o structură deliberativă şi de decizie, alcătuită din câte un reprezentant din MFP, Ministerul Justiţiei, MAI, Parchetul de pe lângă ÎCCJ, BNR, Curtea de Conturi şi ASF, numit în funcţie pentru 5 ani, printr-o hotărâre a guvernului.
Această activitate deliberativă și de decizie privește elementele de strategie în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor/finanţării terorismului şi îndrumările de specialitate. Plenul Oficiului se pronunţă asupra chestiunilor de natură economico-administrativă numai la solicitarea preşedintelui.
Îndatoriri ale BNR și ASF
Pentru persoanele supuse supravegherii prudenţiale, inclusiv pentru sucursalele din România ale persoanelor juridice străine supuse unei supravegheri similare în ţara de origine, modul de aplicare a prevederilor Legii 656 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor se verifică şi se controlează, în cadrul atribuţiilor de serviciu, de către BNR sau, după caz, de către Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Personalul Oficiului, inclusiv acela detaşat, are îndatorirea de a nu transmite informaţiile primite în timpul activităţii decât în condiţiile legii. Această obligație se menţine şi după încetarea funcţiei, nelimitat!
ASF sau BNR informează, după caz, Autoritatea europeană de supraveghere, respectiv Autoritatea bancară europeană, Autoritatea europeană pentru asigurări şi pensii ocupaţionale şi Autoritatea europeană pentru valori mobiliare şi pieţe dacă apreciază că legislaţia unui stat terţ nu îngăduie aplicarea măsurilor obligatorii de cunoaştere a clientelei.
La fel vor proceda și atunci când apreciază că un stat terţ impune aplicarea de proceduri de cunoaştere a clientelei şi de păstrare a evidenţelor referitoare la aceasta, echivalente acelora prevăzute în Legea pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.
Realitatea este că, de când cu sporirea volumului schimburilor de date la nivel interinstituțional, spălarea banilor nu mai e floare la ureche; nu mai e ce-a fost odată. Pe de altă parte, nici inventivitatea spălătorilor de bani n-a intrat vreodată în concediu de odihnă!