Pe data de 23 iunie 2016 va avea loc o conferinţă despre turism. În acest sens a fost încheiat un protocol de colaborare între Organizaţia Mondială a Turismului şi Guvernul României. Conferinţa are ca scop managementul integrat al calităţii în destinaţii turistice. În acest sens a fost adoptat Ordinul 809/2016 privind publicarea unui Acord încheiat prin schimb de note verbale publicat în Monitorul Oficial nr. 438/13.06.2016.

Scopul conferinţei este de a explora modul în care accentul pe calitatea serviciilor poate spori competitivitatea şi durabilitatea destinaţiilor turistice iar Guvernul României este dispus şi capabil să o găzduiască.

În România turismul a avut atât o evoluţie cât şi o involuţie de-a lungul timpul. Multe Guverne au încercat, în zadarnic,  atragerea turiştilor însă nu au încercat să rezolve mai întâi factorii negativi care ne pun într-o lumină nu tocmai favorabilă şi care face ca turiştii să ne ocolească.

Ţări mai mici decât România şi cu un relief mai dezavantajos atrag de 5-6 ori mai mulţi turişti străini decât noi. România are munte, mare şi Delta Dunării şi atrage anual puţin peste 1,5 miliarde de dolari din serviciile turistice. Ungaria, nu are nici mare nici munte si nici Delta, dar obţine peste 5 miliarde de dolari anual de la turiştii care o viziteaă. Turismul în România rămâne sub-dezvoltat faţă de ţările din jur, deşi ţara noastră dispune de toate  avantajele naturale care ar trebui să atraga vizitatorii străini.

Există mai mulţi factori care defavorizează turismul: Avem o  infrastructura jalnică. Şoselele noastre sunt de cele mai multe ori o bătaie de joc la adresa şoferilor. Lipsa autostrăzilor e doar o parte a acestei probleme. Partea proastă e ca şi acele şosele pe care le avem au un grad de uzura şi de deteriorare care te face să le ocoleşti; Personalul este extrem de prost plătit. Nu poţi face performanţă în turism dacă angajaţii acestei industrii sunt la coada câştigurilor salariale; Turismul nostru este “copy/paste” la preţ, dar nu şi la servicii. Copiem tarifele practicate în ţări cu tradiţie în turism, dar oferim de multe ori servicii mult inferioare; Politicile Statului nu au fost în direcţia încurajării turismului. Ne găsim acum la răscrucea dintre două filosofii turistice. Fie adoptăm exemplul Bulgariei care, renunţând la promovarea exclusivă a naturii, a reformat cu totul serviciile oferite şi a făcut din preţ un atu care îl face până şi pe turistul român să îşi cheltuiască economiile în ţara vecinilor noştri, fie îmbrăţişăm alternative ale turismului de masă. E foarte greu ca litoralul românesc să poată concura cu preţurile bulgarilor sau cu condiţiile grecilor, dar acest lucru trebuie să ne convingă să regândim strategii, să retrasăm unele linii în planul turistic românesc.

O alternativă interesantă e turismul de afaceri, o nişă din ce în ce mai exploatată în ultimii ani la nivel mondial. Din cauză că distanţele dintre majoritatea obiectivelor turistice se parcurg cu dificultate, consumând mult timp, turismul de afaceri pare a fi modalitatea perfectă de a masca deficienţele unui sistem gripat.

Conferinţa va fi organizată la Palatul Parlamentului, unde vor participa state cu un turism dezvoltat, analizându-se drumul parcurs de acestă ramură la nivel internaţional.

Deşi în România, turismul după perioada comunistă a avut un început tumultos, se resimte o creştere a numărului de turişti. Anul 2016 se anunţă unul prosper pentru turismul românesc.  S-a estimat că avansul din sectorul turistic este susținut și de încasările celor mai mari agenții de turism de la noi, număr care este în creştere datorită creşterii numeroaselor agenţii care s-au afirmat pe piaţă.