Urmărirea penală poate fi reluată în cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege. Astfel, aceasta poate fi reluată în cazul în care a încetat cauza de suspendare, când s-a restituit cauza de către judecătorul de cameră preliminară sau în caz de redeschidere a urmăririi penale.

În ceea ce priveşte reluarea în caz de redeschidere a urmăririi penale, art. 335 C. procedură penală prevede că “Dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, infirmă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale”.

Dispoziţia de mai sus a atras mai multe critici, printre care s-a afirmat că nu este în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale, invocându-se o excepţie de neconstituţionalitate în acest sens.

În motivarea excepţiei, se susţine că textul criticat nu prevede suficient de explicit situaţiile şi condiţiile în care se poate dispune infirmarea unei soluţii de către procurorul ierarhic superior. De asemenea, se susţine că, prin caracterul său general, textul criticat creează o cale de atac lăsată la îndemâna procurorului, prin care acesta poate înfrânge autoritatea de lucru judecat. Se arată că în condiţiile în care legea nu distinge, procedura instituită prin art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală permite procurorului ierarhic superior să infirme chiar şi o ordonanţă care a fost supusă verificării judecătorului, aspect ce reprezintă, în mod indirect, o veritabilă cale de atac de care părţile interesate se pot prevala.

Curtea Constituţională constată că dreptul procurorului ierarhic superior de a infirma ordonanţa de clasare, ca urmare a constatării inexistenţei împrejurării pe care s-a întemeiat această soluţie, conform art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală, constituie o aplicare a dispoziţiilor art. 132 alin. (1) din Constituţie, ce reglementează desfăşurarea activităţii procurorilor potrivit principiului controlului ierarhic.

Mai mult susţine că în urma efectuării urmăririi penale reluate, suspectul sau, după caz, inculpatul, este trimis în judecată, acesta va beneficia de judecarea cauzei sale conform procedurii de cameră preliminară, iar apoi potrivit celei de judecată, proceduri ce oferă garanţiile procesuale specifice dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare. Curtea a reţinut că suspectul sau inculpatul beneficiază, pe parcursul urmăririi penale, după redeschidere, de toate garanţiile procesuale specifice accesului liber la justiţie, prevăzut la art. 21 din Constituţie. Acesta are la dispoziţie căile de atac necesare în vederea apărării intereselor sale procesuale, motiv pentru care nu poate fi reţinută încălcarea dispoziţiilor constituţionale.

Din aceste considerente, Curţii nu i-a rămas decât să respingă, ca neîntemeiată, excepţia prin Decizia nr. 456/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 902/2016.