Adopţia reprezintă, dacă ne referim strict la definiţia juridică, operaţiunea juridică prin care se rup legăturile biologice anterioare şi se creează legatura de filiaţie între adoptator şi adoptat.

De cele mai multe ori după ce persoana adoptată află acest lucru doreşte să îşi cunoască familia naturală iar statul le sprijină în acest sens.

O noutate legislativă în materie de adopţie a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 524/2017 şi anume, Hotărârea nr. 448/2017 pentru aprobarea Metodologiei privind contactarea părinţilor fireşti sau a rudelor biologice, accesul adoptatului la informaţii vizând originile sale şi propriul trecut, precum şi accesul părinţilor fireşti sau al rudelor biologice ale persoanelor adoptate la informaţii referitoare la persoana adoptată.

Statul acordă sprijin persoanelor adoptate pentru cunoaşterea originilor

În scopul realizării dreptului de cunoaştere a originilor şi propriului trecut persoana adoptată beneficiază de sprijin pentru: obţinerea de informaţii care atestă realizarea adopţiei, informaţii privind locul naşterii, numele şi prenumele anterioare adopţiei, istoricul personal şi traseul instituţional, informaţii privind identitatea părinţilor fireşti; căutarea părinţilor fireşti sau a rudelor biologice; facilitarea contactării părinţilor fireşti sau a rudelor biologice; organizarea şi pregătirea întâlnirii cu părinţii fireşti sau rudele biologice.

Trebuie să menţionăm că informaţiile care atestă adopţia pot fi furnizate numai persoanelor care au dobândit capacitate deplină de exerciţiu. Persoanele adoptate care nu au capacitate deplină de exerciţiu, dar care cunosc faptul că sunt adoptate pot solicita informaţiile în nume propriu sau prin intermediul reprezentantului legal. Însă aceste informaţii pot fi furnizate numai dacă adoptatul participă la cel puţin o şedinţă de consiliere, din care să rezulte că este echilibrat din punct de vedere psihoemoţional. În caz contrar solicitantul va fi informat că nu i se pot transmite informaţiile cerute, acesta putând reveni oricând cu o nouă cerere dacă din concluziile unui nou raport de consiliere rezultă că este echilibrat din punct de vedere psihoemoţional.

Părinţii fireşti pot solicita informaţii referitoare la persoana adoptată

Cererea părinţilor fireşti sau a rudelor biologice ale persoanelor adoptate care doresc să obţină informaţii vizând persoana adoptată trebuie să conţină datele de identificare şi de contact ale solicitantului, numele şi prenumele persoanei adoptate avute anterior adopţiei şi cel puţin încă o altă dată de identificare a acesteia, care poate fi, după caz, data sau locul naşterii adoptatului, numele şi prenumele părinţilor biologici.

Însă adoptatul sau, după caz, persoana sau familia adoptatoare va decide cu privire la informaţiile ce pot fi furnizate părinţilor fireşti sau rudelor biologice şi, dacă este cazul, cu privire la punerea în legătură cu aceştia. Iar în cazul în care se refuză trasmiterea de informaţii solicitantul va fi informat cu privire la acest aspect fără alte informaţii cu privire la persoana adoptată.

Adopţia în România a fost întotdeauna un proces greoi, suntem ţara cu cei mai mulţi copii abandonaţi din Europa, dar şi cu una dintre cele mai restrictive legi. 40.000 de copii sunt în sistemul de protecţie socială şi, totuşi, cei care vor să adopte aşteaptă ani de zile să primească un copil în casa lor.