În ultimul timp au fost adoptate mai multe ordonanţe care au atras atenţia publicului şi care au dus până la proteste. Pe lângă renumita O.U.G. nr. 13/2017, în Monitorul Oficial nr. 79/2017 a fost publicată O.U.G. nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative.
Aceasta este considerată o ordonanţă foarte periculoasă pentru stabilitatea bugetului ţării pe următorii ani.
Care era situaţia înainte de această Ordonanţă?
Un ordonator de credite (ex. o primarie) are, în fiecare an, un buget de venituri şi de cheltuieli. Sumele aprobate, în buget, în zona de cheltuieli, reprezintă limitele maxime pe care le poate angaja o primărie în toate proiectele pe care le deruleaza într-un an.
Această limită maximă cheltuielilor poartă denumirea de credit bugetar. Potrivit legii privind finantele publice, o primarie are obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi potrivit destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea ei şi cu respectarea dispoziţiilor legale. Cu alte cuvinte, nu poate plăti pentru un proiect mai mult decât e precizat în buget şi nu poate lua bani de la o şcoala in construcţie să plătească alt proiect derulat în comună.
Ce modificări aduce această ordonanţă?
Ordonanţa 9/2017 modifică Legea Finanţelor Publice astfel încât orice primărie sau instituţie poate semna contracte fără limite şi fără asumarea răspunderii penale. Concret, OUG 9/2017 abrogă mai multe articole din Legea Finanţelor Publice, pentru un an, şi elimină pragurile care limitau cheltuielile ce pot fi angajate de ordonatorii de credite, fără ca aceştia să mai dea socoteală nimănui. Teoretic, potrivit legii în vigoare, se pot angaja cheltuieli fără nicio limitare şi fără răspundere.
Potrivit ştirilor juridice, actul normativ suspendă pentru un an şi răspunderea legală pentru angajarea cheltuielilor peste limitele care erau impuse de lege pentru creditele de angajament (respectiv contractele semnate de instituţii cu diferiţi privaţi). De asemenea, dacă fondurile se deturnează de un capitol de cheltuieli la altul nu mai există răspundere penală. Astfel. banii pot fi folosiţi oricând pentru orice, indiferent de ce s-a aprobat iniţial în buget. Mai exact, limita de două rectificări bugetare într-un an dispare, banii umblând după bunul plac al şefului instituţiei, de la o încadrare de cheltuieli la alta fără justificare sau răspundere.
Practic, această ordonanţă suspendă articolele de lege care prevedeau că “angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate” şi că “angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovaţi, în condiţiile legii”.
Un alt articol suspendat timp de un an prevedea ca “în vederea realizării acţiunilor multianuale, ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv”.
Asta înseamnă că, de exemplu, dacă o instituţie are un buget de 500 de lei, poate angaja cheltuieli mai mari decât suma prevăzută de buget. Însă, după eliminarea limitelor acesta poate să înceie contracte şi de 1.000 de ori mai mari decât bugetul fără să răspundă în vreun fel primarul.
Un val de critici a atras acest O.U.G urmând ca în cele ce urmează să observăm în ce direcţie se vor îndrepta aceste norme legislative.