Procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă sunt reglementate de Legea nr. 85/2014. Scopul legii este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea, atunci când este posibil, a şansei de redresare a activităţii acestuia.

În  ceea ce priveşte deschiderea procedurii, art. 102 din Legea nr. 85/2014 prevede “Cu excepţia salariaţilor ale căror creanţe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidenţelor contabile, toţi ceilalţi creditori, ale căror creanţe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanţelor în termenul fixat în hotărârea de deschidere a procedurii; cererile de admitere a creanţelor vor fi înregistrate într-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului.”

Potrivit ştirilor juridice, textul de lege de mai sus, nu a fost interpretat unitar în practică, fiind sesizată ICCJ în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la dezlegarea următoarei probleme de drept: “dacă în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 102 alin. (1) teza I şi teza a II – a din Legea nr. 85/2014:
– cererea de admitere a creanţelor se depune numai la tribunal sau poate fi depusă şi la administratorul judiciar;
– cererea de admitere a creanţelor depusă la administratorul judiciar în termenul fixat în hotărârea de deschidere a procedurii, dar nedepusă în termen la tribunal este considerată a fi formulată în termen”.

ÎCCJ a reţinut că întrucât este o cerere în justiţie, incidentală, formulată în cadrul unei proceduri de insolvenţă, cererea de admitere a creanţelor trebuie să fie depusă la tribunal în termenul prevăzut de lege. Momentul înregistrării cererii coincide cu cel al depunerii în cazul prezentării creditorului sau reprezentantului acestuia la registratura tribunalului şi diferă în cazul depunerii cererii prin poştă, curier ori fax sau în orice alt mod special prevăzut de lege.

Administratorul judiciar nu acţionează ca un mandatar al creditorilor, ci este, alături de instanţele judecătoreşti, judecătorul – sindic şi lichidatorul judiciar, un organ care aplică procedura şi care trebuie să asigure efectuarea cu celeritate a actelor şi operaţiunilor prevăzute de Legea nr. 85/2014. Art. 58 din Legea nr. 85/2014 stabileşte principalele atribuţii ale administratorului judiciar, printre acestea neregăsindu-se primirea declaraţiilor de creanţă şi înregistrarea acestora la tribunal.

În situaţia depunerii cererii de admitere a creanţelor numai la administratorul judiciar, deşi legea nu prevede în sarcina acestuia o obligaţie sub acest aspect, este posibil ca administratorul judiciar să înainteze cererea către tribunal pentru înregistrare în registrul de creanţe. În acest caz, pentru a fi considerată în termen, cererea de creanţe trebuie înregistrată la tribunal în termenul fixat în hotărârea de deschidere a procedurii.

ICCJ  admis cererea prin Decizia nr. 72/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 85/2019 şi a reţinut că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 102 alin. (1) teza I şi a II – a din Legea nr. 85/2014, cererile de admitere a creanţelor, formulate de creditorii cu creanţe anterioare datei de deschidere a procedurii, alţii decât salariaţii, trebuie să fie depuse la tribunal în termenul fixat prin hotărârea de deschidere a procedurii şi înregistrate într-un registru care se va păstra la grefa tribunalului.