Propunerea legislativă referitoare la procedura privind emiterea somaţiei de plata pentru creanţele necontestate a fost adoptată tacit de Senat.

Potrivit ştirilor juridice, această propunere are ca deziderat atât degrevarea instanţelor de judecată de judecarea cauzelor de o complexitate redusă cât şi promovarea unei soluţii noi, care să răspundă imperativelor unui prezent dinamic în ceea ce priveşte celeritatea cu care actorii economici îşi pot realiza drepturile.

Propunerea prevede instituirea unei proceduri de emitere a titlului executoriu în cazul creanţelor necontestate, care să poată fi instrumentată atât de către notarul public, cât şi de către executorul judecătoresc, urmând ca intervenţia instanţelor judecătoreşti să aibă loc doar în cazul contestării procedurii de către pârâţi.

Creanțele trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii:

• nu există o acţiune în justiţie în realizarea dreptului cu privire la creanţa respectivă;
• creanţa este certă, lichidă şi exigibilă;
• a trecut un termen de cel puţin 30 de zile de la data scadenţei creanţei;
• reclamantul face dovada că l-a notificat pe pârât cu privire la plata debitelor, cu cel puţin 10 zile înainte de data introducerii cererii privind emiterea somaţiei de plată.

Potrivit expunerii de motive la inițiativa legislativă, instituirea acestei proceduri care să poată fi instrumentată atât de către notarul public, cât şi de către executorul judecătoresc, este motivată de următoarele considerente:

• ambele profesii juridice sunt autorităţi administrative autonome, beneficiind de autoritate concedată, în condiţiile legii, de către stat, şi aflate, sub îndrumarea şi controlul nemijlocit al Ministerului Justiţiei;
• atât notarul public cât şi executorul judecătoresc sunt practicieni ai dreptului, organizaţi în entități profesionale cu vechime în aplicarea normelor de drept, profesii care s-au dezvoltat şi perfecţionat continuu de-a lungul timpului;
• actele notarului public şi ale executorului judecătoresc au caracter de act de autoritate publică, aceştia fiind investiţi de către Lege să îndeplinească un serviciu publică;
• prin recentele modificări ale Codului civil şi Codului de procedură civilă, a fost acordată competenţa de a se pronunţa prin încheieri atât notarului public, cât şi executorului judecătoresc, atribut care aparţinea doar instanţelor de judecată până la acel moment.

Potrivit ştirilor juridice, în ceea ce privește procedura emiterii somaţiei de plată, inițiativa legislativă prevede că cererea privind emiterea somaţiei de plată este un formular tipizat, care cuprinde date şi informaţii referitoare la:

• numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denunirea şi sediul lor, numele şi prenumele;
• domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor acestora, dacă este cazul, precum şi semnătura;
• valoarea şi tipul creanţei, precizând defalcat valoarea principalului şi, după caz, dobânzile şi penalităţile contractuale, dacă este cazul;
• motivele formulării cererii, inclusiv descrierea circumstanţelor invocate ca temei al creanţei şi, după caz, a dobânzilor cerute;
• descrierea elementelor de probă în sprijinul creanţei.

Reamintim că îi aparţine Camerei Deputaţilor competenţa decizională.