Cei prezenţi la şedinţa de judecată sunt datori să manifeste respectul cuvenit faţă de instanţă şi să nu tulbure buna desfăşurare a şedinţei de judecată.
Potrivit Codului de procedură civilă, mai exact. art. 23 alin.2), preşedintele veghează ca ordinea şi solemnitatea şedinţei să fie respectate, putând lua în acest scop orice măsură prevăzută de lege.
Se prevăd şi sancţiuni în cazul în cazul încălcării obligaţiilor privind procesul. Art. 187 alin.1, pct.1 din C. procedură civilă prevede că instanţa va putea sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul, astfel: cu amendă judiciară de la 100 lei la 1.000 lei fapta de a introducere, cu rea – credinţă, a unor cereri principale, accesorii, adiţionale sau incidentale, precum şi pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice.
Potrivit ştirilor juridice, cele două texte de lege de mai sus au fost contestate pe motive de neconstituţionalitate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textele de lege criticate sunt lipsite de claritate şi precizie.
Curtea Constituţională a reţinut că textele de lege criticate sunt suficient de clare şi precise, dispunând fără echivoc în legătură cu atribuţiile preşedintelui de complet de a veghea ca ordinea şi solemnitatea şedinţei să fie respectate şi, respectiv, instituind un cuantum al amenzii judiciare în caz de introducere, cu reacredinţă, a unor cereri principale, accesorii, adiţionale sau incidentale, precum şi pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice.
În acest din urmă caz, aplicarea prevederilor legale criticate trebuie coroborată cu cele cuprinse în art. 12 – Buna – credinţă din Codul de procedură civilă, care definesc conceptul de bună – credinţă în exercitarea drepturilor procesuale. Din acest punct de vedere, prevederile legale criticate nu sunt de natură să contravină dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii, dat fiind faptul că, prin ipoteză, legea, ca reglementare primară a relaţiilor sociale, nu poate fi redactată cu o precizie totală, revenind interpretului sarcina stabilirii conţinutului şi sensului normei legale, în vederea aplicării acesteia în concordanţă cu voinţa legiuitorului.
Mai mult, s-a reţinut că dispoziţiile legale criticate nu împiedică persoanele interesate să apeleze la instanţele judecătoreşti şi să se prevaleze de toate garanţiile procesuale care condiţionează, într-o societate democratică, procesul civil. De altfel, în temeiul art. 191 din Codul de procedură civilă, persoana obligată la amendă sau despăgubire poate face cerere de reexaminare, prin care solicită, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii.
În acest context, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate prin Decizia nr. 50/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 434/2018.