Consecinţele nerespectării procedurii privind convocarea adunării generale a asociaţilor


În cadrul societăţilor pe acţiuni hotărârile se iau de către Adunarea Generală.

Potrivit legislaţiei societăţilor, Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, art. 117 prevede că adunarea generală este convocată de consiliul de administraţie, respectiv de directorat, ori de câte ori este necesar.

Potrivit art. 117 alin. (3) din Lege nr. 31/1990, convocarea, care cuprinde si aratarea ordinii de zi, este publicata în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, si în unul dintre ziarele de larga răspândire din localitatea în care se afla sediul societăţii sau din cea mai apropiată localitate tocmai pentru a se asigura informarea acţionarilor cu privire la ordinea de zi a adunarii generale a actionarilor.

Procedura organizării adunării generale, obiectul dezbaterilor şi exercitarea dreptului de vot trebuie să se fundamenteze pe îndeplinirea obligatiei de informare cu privire la obiectul adunarii, lipsa convocării sau chiar convocarea nelegală, în sensul nemenţionarii în convocator a ordinii de zi, au aptitudinea de a genera nulitatea deciziei sociale.

Într-un caz practic s-a constatat ca reclamanţii au contestat în integralitatea sa, hotarârea AGA din 27.04.2010, pentru încalcarea dispoziţiilor art. 117 alin. 6 si 7 si art. 132 alin. 2 din Legea nr. 31/1990.

Curtea constată că scopul dispoziţiilor art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990, astfel cum apreciază şi instanţa de judecată, este acela de a se asigura respectarea dreptului de informare al acţionarilor, dreptul de a vota în cunoştinţă de cauza cu privire la problemele puse în discuţie în cadrul adunării generale a acţionarilor şi de a asigura egalitatea în drepturi a tuturor acţionarilor. În acest sens Curtea observa că, potrivit art. 117 alin. (3) din lege, convocarea, care cuprinde, printre altele, şi arătarea ordinii de zi, este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, si în unul dintre ziarele de largă răspândire din localitatea în care se afla sediul societăţii sau din cea mai apropiată localitate tocmai pentru a se asigura informarea acţionarilor cu privire la ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor.

Potrivit ştirilor juridice, Curtea a mai reţinut că norma legală criticată nu instituie nici o discriminare între acţionarii minoritari şi cei majoritari, ci stabileşte că propunerile pe ordinea de zi se pot face numai în anumite condiţii, de natura a respecta dreptul la informare al acţionarilor, iar luarea unei decizii să fie în cunoştinţa de cauza. De altfel, se poate lesne observa grija legiuitorului în acest sens, mai cu seama din dispozitiile art. 117 alin. (8) din Legea nr. 31/1990.

Or, informarea necorespunzatoare asupra chestiunilor supuse deliberarii si convocarea defectuoasa a asocia-tilor/actionarilor nu permite identificarea motivului determinant si a obiectivului urmarit la adoptarea deciziei sociale. Nevalabilitatea cauzei, atunci când aceasta lipseste datorita absentei scopului imediat, ori atunci când ea este ilicita sau imorala, atrage sanctiunea nulitatii.

În concluzie, nerespectarea obligaţiei de informare este în măsură să afecteze acea componentă a cauzei care vizează concordanţa acestui element cu legea şi ordinea publică societară. Formalităţile instituite pentru convocare şi care urmăresc asigurarea formării corecte a voinţei sociale, vizează nu numai ocrotirea directă a interesului privat al asociaţilor/acţionarilor, ci şi ocrotirea intereselor terţilor care au intrat sau pot intra în raporturi juridice cu entitatea în cadrul căreia funcţionează organul deliberativ, şi care astfel sunt protejaţi de actele acestui organ, contrare legii, ce ar putea pune în pericol securitatea, siguranţa şi stabilitatea raporturilor juridice si mediul de afaceri.