România se află pe locul trei în ceea ce priveşte condamnările la CEDO. Într-un comunicat recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat că s-a pronunţat într-un număr de 84 de hotărâri împotriva României anul trecut.
Potrivit legislaţiei şi anume art. 37 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în orice stadiu al procedurii, Curtea poate hotărî scoaterea de pe rol a unei cereri atunci când circumstanţele permit să se tragă concluzia că solicitantul nu doreşte să o mai menţină, litigiul a fost rezolvat sau pentru orice alt motiv, constatat de Curte, continuarea examinării cererii nu se mai justifică.
O astfel de decizie a fost luată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Marius Iorga împotriva României, publicată în Monitorul Oficial nr. 68/2017.
Care este situaţia de fapt?
Reclamantul este un resortisant român, născut în 1960, cu domiciliul în Focşani. Invocând art. 6 alin. 1 din Convenţie, reclamantul s-a plâns de durata nerezonabilă a procesului penal împotriva sa, care, în speţă, a fost de 9 ani şi 5 luni şi a implicat 3 grade de jurisdicţie.
Care au fost constatările Guvernului român?
După eşecul negocierilor pentru soluţionarea pe cale amiabilă, Guvernul a informat Curtea că intenţionează să formuleze o declaraţie unilaterală cu scopul de a soluţiona problema invocată prin cerere. Acesta a solicitat Curţii să scoată cererea de pe rol, în temeiul art. 37 din Convenţie.
În acest sens Guvernul a declarat că prin intermediul declaraţiei unilaterale că recunoaşte durata excesivă a procedurii interne care face obiectul prezentei cereri în faţa Curţii.
Guvernul se declară dispus să plătească reclamantului cu titlu de satisfacţie echitabilă, suma de 2.160 EUR, sumă pe care o consideră rezonabilă în raport cu jurisprudenţa Curţii. Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material şi moral, precum şi cheltuielile de judecată, va fi scutită de orice impozit. Aceasta va fi plătită în lei româneşti, la rata de schimb aplicabilă la data plăţii, în contul bancar indicat de reclamant, în termen de trei luni de la data comunicării deciziei Curţii, pronunţată în conformitate cu art. 37 alin. 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului. În caz de neplată în termenul stabilit, Guvernul se obligă să plătească, de la expirarea termenului menţionat şi până la momentul plăţii efective a sumei respective, o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu trei puncte procentuale.
În aceste condiţii, potrivit ştirilor juridice, Guvernul a solicitat Curţii să declare că nu mai este justificată continuarea examinării cererii şi să scoată cererea de pe rol în conformitate cu art. 37 alin. 1 lit. c) din Convenţie.
Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului
Curtea reţine că în anumite circumstanţe, poate fi indicată scoaterea unei cereri de pe rol în temeiul art. 37 alin. 1 din Convenţie în baza declaraţiei unilaterale a guvernului pârât, chiar şi în cazul în care reclamantul doreşte continuarea examinării cauzei.
Astfel ţinând cont de natura concesiilor din declaraţia Guvernului, precum şi de cuantumul despăgubirilor propuse, care sunt conforme cu sumele acordate în cauze similare, Curtea consideră că nu se justifică continuarea examinării cererii.
Însă avertizează că în cazul în care Guvernul nu va respecta termenii din declaraţia sa unilaterală, cererea ar putea fi reintrodusă pe rol, în temeiul art. 37 alin. 2 din Convenţie.
În concluzie în cauză prevăzută mai sus s-a considerat oportună scoaterea de pe rol a cauzei şi uite aşa România este bună de plată cu încă 2.160 Euro.