Asociaţiile şi fundaţiile pot avea ca scop organizarea de activităţi specifice arbitrajului instituţionalizat?


Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiea fost sesizată cu soluţionarea recursului în interesul legii ce vizează următoarea problemă de drept:

Dacă, în baza prevederilor art. 616 alin. (1) din Codul de procedură civilă, asociaţiile şi fundaţiile înfiinţate în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, pot avea ca scop şi/sau ca obiectiv organizarea de activităţi specifice arbitrajului instituţionalizat?

ÎCCJ reține că se poziţionează în afara normei legale activitatea acelor asociaţii şi fundaţii care îşi declară prin proprie voinţă, ca obiectiv, organizarea şi desfăşurarea arbitrajului instituţionalizat, pentru că o atare atribuire de competenţă nu emană de la o autoritate cu putere de legiferare, ci de la simpli particulari care se asociază în acest scop, pe când, pentru persoanele juridice care au constituit instanţe de arbitraj instituţionalizat în temeiul legii, aceasta nu reprezintă doar o opţiune a entităţilor respective, ci o obligaţie de a se conforma legii care le guvernează activitatea.

Prin Decizia nr. 10/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 851/2024, s-a admis recursul în interesul legii și s-a stabilit că  în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 616 alin. (1) din Codul de procedură civilă, stabileşte că entităţile supuse reglementării Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, pot include în statut, ca scop şi/sau ca obiectivi organizarea de activităţi specifice arbitrajului instituţionalizat numai dacă sunt autorizate de legiuitor să exercite arbitrajul instituţionalizat.