Se spune că „ un om devine cu atât mai ros de griji, cu cât posedă mai mult decât ceea ce-i folosește.” (George Bernard Shaw). Probabil că și autoritățile române s-au ghidat după acest principiu și, ca să nu îi împovăreze cu griji inutile pe cei ale căror proprietăți au fost confiscate abuziv în perioada regimului comunist, au decis să lase să treacă zeci de ani pentru a rezolva problema.
Întâi a apărut legea 18/1991 a fondului funciar pentru retrocedarea terenurilor confiscate abuziv, apoi a urmat controversata lege a retrocedărilor, legea 10/2001. Persoanele îndreptățite au formulat cereri pentru a primi înapoi ceea ce li s-a luat pe nedrept și au așteptat răbdători să li se soluționeze cererile. Românul a înțeles în atâția ani de așteptări și promisiuni care mai de care că vorba „cu răbdarea, treci marea”, este tare adevărată!
Iată că în 2013 legiuitorul s-a gândit că a venit vremea să rezolve și problema proprietăților confiscate abuziv, sens în care a elaborat legea 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, iar în Monitorul Oficial nr. 393 din 28 iunie 2013 s-au publicat normele de aplicare a legii 165/2013 prin HG 401/2013.
Care sunt principalele prevederi instituite prin normele de aplicare?
Normele de aplicare se referă la trei aspecte:
1. procedura de constituire, modul de funcționare și atribuțiile Comisiei locale pentru inventarierea terenurilor;
2. întocmirea situației terenurilor care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate;
3. procedura de valorificare în numerar a punctelor primite în urma deciziei de compensare.
Aspectele detaliate în norme se aplică pentru cererile depuse în termen legal și nesoluționate până la intrarea în vigoare a legii 165/2013, pentru cauzele în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului.
Legea 165/2013 a statuat principiul potrivit căruia imobilele preluate abuziv în perioada regimului comunist se vor restitui în natură. Dacă nu vor mai putea fi restituite în natură sau dacă titularul a înstrăinat drepturile ce i se cuveneau, atunci se vor acorda măsuri reparatorii de compensare prin puncte.
Legea 165/2013 a stabilit trei etape pentru restituirea proprietăților:
– etapa I va avea loc în 2013 și are ca scop inventarierea necesarului de teren (pentru cererile nesoluționate încă) și a terenurilor disponibile ;
– etapa II va avea loc în 2014 și urmărește să centralizeze la nivelul țării necesarul de imobile și să schimbe prin emiterea de acte normative regimul juridic al imobilelor ce pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate;
– etapa III va avea loc în 2015 urmărindu-se soluționarea tuturor cererilor depuse în termen de cetățeni ( validarea de către Comisie, punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate).
1. Procedura de constituire, modul de funcționare și atribuțiile Comisiei locale pentru inventarierea terenurilor
Comisia locală pentru inventarierea terenurilor se constituie prin ordin al prefectului și se compune dintr-un reprezentant al prefectului, din primarul și secretarul localității respective, dintr-un specialist în cadastru, topografie și un reprezentant al oficiului de cadastru și publicitate imobiliară.
În 10 zile de la data la care prefectul emite ordinul, Comisia Locală se întrunește și își desfășoară lucrările în prezența a cel puțin jumătate plus unu dintre membri. Lunar Comisia Locală trimite către prefect un raport legat de stadiul lucrărilor.
Normele de aplicare specifică atribuțiile pe care le are Comisia Locală: identifică terenurile agricole și forestiere de pe domeniul public sau privat, stabilește câte terenuri sunt disponibile pentru a fi retrocedate, întocmește situația disponibilului de teren pe sectoare cadastrale.
2. Întocmirea situației terenurilor care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate
În termen de 180 de zile de la data constituirii, Comisia Locală pentru inventariere întocmește situația terenurilor care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate. Aceste situații vor fi vizate de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară în termen de 20 de zile de la depunerea lor pentru a se certifica corectitudinea acelor date.
În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a acestor norme de aplicare (din 29 iunie 2013), autoritățile și instituțiile publice care administrează terenuri ce aparțin domeniului public sau privat al statului, transmit către Comisia Locală date legate de terenuri.
Normele de aplicare prevăd că terenurile agricole afectate de investiții (adică plantații de orice fel, vii, livezi, sere etc, instalații zootehnice, sedii de societăți comerciale agricole, cantine, sedii de ferme agricole, amenajări piscicole etc.) pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate.
După ce se stabilesc terenurile ce pot face obiectul reconstituirii, Comisiile Locale au obligația de a comunica persoanelor îndreptățite în scris prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire data și locul unde se va face punerea în posesie.
Dacă cei încunoștiințați sau împuterniciții lor nu vin la data și locul stabilit, atunci punerea în posesie și întocmirea proceselor-verbale se face în prezența unor martori (de obicei sunt proprietarii vecini cu terenul respectiv). Rețineți că titlurile de proprietate și procesele-verbale de punere în posesie se comunică prin poștă prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Sunt cazuri în care celor îndreptățiți nu li se poate restitui terenul pe vechiul amplasament. În acest caz, li se va atribui teren pe alt amplasament. Dacă refuză să primească terenul dat pe alt amplasament (de exemplu pe terenul proprietate publică, trecut în condițiile legii în proprietatea privată a statului, sau pe terenul proprietate privată a statului, care a fost administrat pe raza unității administrativ-teritoriale de institute, stațiuni de cercetare și alte instituții publice), Comisia Locală va aplica aceeași procedură ca și în cazul celor care nu vin la data și locul punerii în posesie.
O precizare importantă o fac prezentele norme de aplicare cu privire la terenul forestier. Restituirea pe alt amplasament a terenurilor forestiere solicitate se face din terenurile forestiere aflate în proprietatea statului pe raza unității administrative în care se află fostul amplasament sau pe raza unei alte unități administrativ-teritoriale din județ. Dacă nu există teren disponibil în acea localitate sau în județul învecinat, Comisia Locală va transmite acest lucru către Comisia județeană de fond funciar pentru a propune acordarea de măsuri compensatorii.
3. Procedura de valorificare în numerar a punctelor primite în urma deciziei de compensare
În scopul acordării de măsuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite în natură, este necesară emiterea de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, a unei decizii de compensare prin puncte a imobilului preluat în mod abuziv. O dată emisă această decizie punctele acordate pot fi valorificate începând cu 1 ianuarie 2016 prin achiziționarea prin licitație publică de imobile din Fondul Național.
Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților va emite certificate de deținător de puncte în baza deciziei de compensare. Vor fi situații în care deținătorul drepturilor recunoscute prin decizia de compensare își va transmite aceste drepturi către terți. În aceste situații se va emite un nou certificat pentru terțul care a dobândit punctele. Dacă titularul dreptului valorifică doar o parte din drepturile recunoscute prin decizia de compensare, i se va emite un nou certificat de deținător de puncte pentru punctele pe care le mai deține. Dacă titularul decedează, atunci se va emite certificatul de deținător de puncte către moștenitorii acestuia, specificându-se clar cota deținută de fiecare moștenitor.
Rețineți că Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților va reține decizia de compensare atunci când emite certificatul de deținător de puncte.
În termen de 3 ani de la emiterea deciziei de compensare prin puncte, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2017, deținătorul poate opta pentru valorificarea punctelor și în numerar. Vor fi situații în care se va solicita valorificarea în numerar a punctelor deținute. Legea a prevăzut că valoarea unui punct este de 1 leu.
Doritorii vor trebui să depună la sediul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților personal sau prin mandatar (împuternicit prin procură notarială) decizia de compensare sau certificatul de deținător de puncte în original și actul de identitate al solicitantului. Dacă cererea va fi depusă de moștenitor va trebui să prezinte dovada calității sale atestată prin certificatul de moștenitor.
Titlurile de plată aferente titlurilor de despăgubire se emit în ordinea înregistrării dosarelor la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. Titlul de plată se va comunica în original persoanelor îndreptățite și Ministerului de Finanțe. Până la 31 decembrie 2013 prin ordin al Ministerului Finanțelor se va stabili procedura de plată a titlurilor acordate pentru despăgubiri. În momentul în care se va emite un titlu de plată, concomitent se va emite și un nou certificat de deținător de puncte aferent punctelor rămase de valorificat.
Dacă decizia de compensare a fost emisă pe numele mai multor persoane fără a preciza cotele fiecăreia, atunci se va emite un singur titlu de plată. Dacă prin decizia de compensare a fost stabilit numărul de puncte pentru fiecare titular, atunci titlul de plată se va emite individual.
Deși a durat ceva vreme până când a apărut legea pentru finalizarea restituirii imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și ale sale norme de aplicare, sper că se va reuși în sfârșit rezolvarea acestei probleme. Este normal ca oamenii să primească înapoi ceea ce li s-a luat pe nedrept. Sigur că mulți dintre cei care au trăit coșmarul confiscărilor abuzive a bunurilor au trecut în neființă cu regretul că nu li s-a dat înapoi ceea ce era al lor. Poate că astăzi copiii și nepoții lor vor avea șansa să primească această reparație pentru răul produs în acei ani.
Românul este om răbdător și nu și-a pierdut speranța că într-o zi se va face dreptate și fiecare va primi înapoi ceea ce i s-a luat pe nedrept. Până la urmă “răbdarea este capacitatea de a avea lumină după ce ți s-a ars siguranța.” (Bob Levey)