Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală.

Textul de lege criticat are următorul cuprins: “(2) Nu pot fi atacate cu recurs în casaţie: [. . .] e) soluţiile pronunţate cu privire la infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate;”.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se consideră că dispoziţiile art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală creează discriminare, prin împiedicarea accesului la justiţie în situaţia soluţionării apelului prin pronunţarea unei hotărâri definitive nelegale, fără să existe o justificare obiectivă şi rezonabilă.

Excluderea de la controlul judecătoresc a soluţiilor definitive nelegale – în ipoteza prevăzută de dispoziţiile art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală – constituie o piedică excesivă în calea realizării actului de justiţie sub aspectul verificării legalităţii hotărârii. De asemenea, se arată că, din moment ce a reglementat recursul în casaţie, legiuitorul trebuie să asigure egalitatea cetăţenilor în utilizarea respectivei căi de atac, chiar dacă aceasta este una extraordinară.

Potrivit ştirilor juridice, instanţa constituţională apreciază că dispoziţiile art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală creează – prin excluderea de la controlul judiciar realizat pe calea recursului în casaţie a unor hotărâri penale definitive care soluţionează fondul cauzei – o vădită inegalitate de tratament juridic între persoane aflate în situaţii similare, şi anume părţile din procesul penal, fără a exista o justificare obiectivă şi rezonabilă, ceea ce atrage încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţie, care consacră egalitatea în faţa legii.

Curtea constată că dispoziţiile art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală creează, cu privire la persoane aflate în situaţii similare, o vădită inegalitate de tratament sub aspectul recunoaşterii liberului acces la justiţie, în componenta sa referitoare la dreptul la un proces echitabil, această inegalitate nefiind justificată în mod obiectiv şi rezonabil, astfel că dispoziţiile de lege criticate aduc atingere prevederilor constituţionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi şi ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.

Prin Decizia nr. 208/2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 510/2022, având în vedere prevederile de mai sus, Curtea admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale.