Pentru apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime, orice persoană se poate adresa justiţiei prin sesizarea instanţei competente cu o cerere de chemare in judecată.

Cel care formulează cererea de chemare in judecată se numeşte reclamant, iar cel chemat în judecată se numeşte pârât.

În povestea noastră, calitatea de reclamant o deţine dl. Grigore, care consideră că pentru a-şi apăra drepturile şi interesele sale legitime trebuie să-l acţioneze în judecată pe fostul său asociat, dl Costache.

„Aşa contribuim la bunul mers al societăţii, nu lăsând lucrurile de izbelişte”, îi spuse dl. Grigore soţiei sale care încerca să-i mai tempereze înflăcărarea.

Fiind de neclintit atunci când ia o hotărâre, dl. Grigore se aşeză preocupat la masa din sufragerie şi începu să scrie:

• numele, prenumele şi domiciliul (sau reşedinţa) părţilor;

• codul numeric personal;

• obiectul cererii şi valoarea lui după preţuirea reclamantului (atunci când este evaluabil in bani), precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare;

• arătarea motivelor de fapt:

În fapt, dl Grigore arată că îi împrumutase, cu ceva timp în urmă, o sumă frumuşică de bani domnului Costache, încheind şi un contract de împrumut în acest sens.

Dl. Costache „a pus pe picioare” o afacere şi deşi a înregistrat profit, nu şi-a mai achitat datoria.

• arătarea motivelor de drept pe care se întemeiază cererea:

Dl Grigore indică art. 192 din Noul Cod de Procedură Civilă.

• Arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere:

Dl Grigore menţionează că va anexa toate înscrisurile de care înţelege să se folosească în copii certificate pentru conformitate cu originalul.

• Menţiunea că doreşte să îşi dovedească cererea prin interogatoriul pârâtului, motiv pentru care solicită înfăţişarea în persoană a acestuia;

• Menţionează că înţelege să solicite dovada cu martori şi arată numele, prenumele şi adresa martorilor;

• La sfârşit, dl. Grigore semnează şi „îi dă bice” pentru a depune cererea la instanţa competentă (în câte un exemplar pentru fiecare parte, plus unul pentru instanţă).

Ce mai poate cuprinde cererea de chemare în judecată?

1. Pentru persoanele juridice se va indica: denumirea şi sediul, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registru comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice;

2. Contul bancar al reclamantului şi al pârâtului;

3. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;

4. În cazul reprezentării, numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele prenumele acestuia şi sediul profesional. Dovada calităţii de reprezentant, se va alătura cererii.

5. In cazul in care obiectul cererii îl constituie un imobil se vor arăta localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic. La cererea de chemare în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul in care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt.

 

Elemente obligatorii, fără de care cererea de chemare în judecată este nulă

Potrivit art. 196 din Noul Cod de Procedură Civilă, cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele şi prenumele sau denumirea oricăreia dintre părţi, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia este nulă.

Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecăţii în faţa primei instanţe.

Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipseşte la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înştiinţat prin citaţie.

În cazul in care reclamantul este prezent în instanţă, acesta va semna chiar în şedinţa în care a fost invocată nulitatea.

De asemenea, netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii.

 

Drumul anevoios către primul termen

Judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, dispune, prin rezoluţie, comunicarea acesteia către pârât, punându-i-se în vedere că are obligaţia de a depune întâmpinare, sub sancţiunea prevăzută de lege, în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată.

 Acum mingea era în terenul adversarului, care îşi putea exercita în sfârşit dreptul la replică.

Doar că, aproape întotdeauna există cel puţin două poveşti pe fondul aceleiaşi întâmplări.

Prin întâmpinare, dl Costache susţine că a primit întradevăr o sumă de bani de la dl Grigore cu titlu de împrumut, dar…i-a achitat acestuia din urmă câte o rată în fiecare lună. Aşadar, mai are de plătit doar o rată, cea mai mare parte din datorie fiind deja achitată.

Acesta învederează că înţelege să invoce excepţia prematurităţii întrucât nu s-a stabilit un termen pentru înapoierea datoriei, ci părţile au convenit ca banii să fie restituiţi în rate, când şi cum va putea dl. Costache.

 Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, cere este obligat să depună răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare.

 Prin răspunsul la întâmpinare dl Grigore arată că cererea de chemare în judecată nu este prematură deoarece, deşi nu a fost stabilit un termen pentru restituirea împrumutului, a trecut o perioadă îndelungată de timp, iar dl. Costache îşi permite acum să plătească întrucât şi-a deschis o afacere care merge „ca pe roate”.

Acesta mai precizează că nu i-au fost restituiţi banii prin plata unor rate aşa cum susţine dl Costache.

 Pârâtul va lua cunoştinţă de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei.

În termen de 3 zile de la data depunerii răspunsului la întâmpinare, judecătorul fixează prin rezoluţie primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluţiei, dispunând citarea părţilor.

În cazul în care pârâtul nu a depus întâmpinare sau reclamantul nu a comunicat răspuns la întâmpinare, la data expirării termenului corespunzător, judecătorul fixează prin rezoluţie primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluţiei, dispunând citarea părţilor.

 

Aşadar, după depunerea răspunsului la întâmpinare, dl Grigore şi dl. Costache vor mai avea de aşteptat aproximativ două luni până se vor confrunta faţă în faţă.