ÎCCJ a fost sesizată pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în domeniul penal.

Prima problemă vizează: Dacă pentru determinarea subiecţilor infracţiunii de incest stabilirea calităţii de rude în linie directă mai poate avea loc în condiţiile în care unul dintre subiecţi a fost adoptat şi art. 470 din Codul civil prevede că raporturile de rudenie încetează între adoptat şi părinţii fireşti?

Pentru determinarea subiecţilor infracţiunii de incest se impune stabilirea în prealabil a calităţii de rude în linie directă sau fraţi şi surori ori acest aspect poate fi stabilit în absenţa actelor de stare civilă şi a unei acţiuni civile cu acest obiect, ulterior în cadrul procesului penal pendinte potrivit mijloacelor de probă prevăzute de art. 97 din Codul de procedură penală?

Ultima chestiune vizează dacă efectele legăturii de rudenie biologică stabilite într-un proces civil sau chiar în procesul penal pendinte ulterior comiterii faptei de incest retroactivează până la momentul naşterii copilului sau se aplică doar pentru viitor în procesul penal respectiv?

ÎCCJ, prin Decizia nr. 52/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 874/2021, a reţinut că din perspectiva protejării prin mijloace de drept penal a valorilor sociale, art. 177 alin. (2) din Codul penal stabileşte că rudenia civilă (realitatea juridică, decurgând din acte juridice, iar nu biologice) nu poate “anula” rudenia firească (realitatea biologică, decurgând evident din realităţi naturale/biologice).

Iar efectele legăturii de rudenie biologică stabilite într-un proces civil ori într-un proces penal pendinte, ulterior comiterii faptei de incest, retroactivează până la momentul naşterii copilului, fiind necesar însă să fie dovedit faptul că autorii infracţiunii de incest aveau cunoştinţă de legătura de rudenie dintre aceştia.