Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la interpretarea unor dispoziţii din Legea contenciosului administrativ.

Aşadar, este admisibilă cererea de stabilire a despăgubirilor pentru neexecutarea în natură a obligaţiei, formulată de creditor pe cale separată, în condiţiile în care despăgubirile nu au fost solicitate anterior, prin cererea de stabilire a sumei datorate cu titlu de penalităţi?

În practica judiciară, într-o opinie s-a apreciat că cererea de stabilire a despăgubirii pentru neexecutarea în natură a obligaţiei, formulată de creditor separat de cererea privind calcularea sumei datorate cu titlu de penalităţi, este admisibilă, chiar dacă o astfel de cerere nu a fost formulată la momentul stabilirii penalităţilor, în condiţiile art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004.

Într-o altă opinie, în interpretarea art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, s-a apreciat că cererea de acordare a despăgubirilor poate fi formulată de către creditor numai odată cu cererea de stabilire a sumei datorate cu titlu de penalităţi, ambele cereri urmând să fie soluţionate prin aceeaşi hotărâre.

Potrivit ştirilor juridice, ÎCCJ a reţinut că legiuitorul a înţeles să pună la dispoziţia creditorului, prin art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, o cale procedurală suplimentară, mai facilă, de recunoaştere a dreptului său la despăgubiri direct în procedura specială de executare, rămânând însă numai la latitudinea creditorului dacă va opta pentru o astfel de modalitate de realizare a dreptului său ori pentru o acţiune în justiţie de sine stătătoare, în condiţiile prevăzute de dreptul comun în materie.

Prin Decizia nr. 21/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 572/2021, a fost admisă sesizarea şi s-a reţinut că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 după pronunţarea de către instanţa de executare asupra cererii creditorului de fixare a sumei datorate cu titlu de penalităţi sau, în lipsa unei astfel de cereri, după împlinirea termenului de prescripţie a executării silite, nu mai este admisibilă formularea de către creditor, în temeiul acestei norme speciale, a cererii de stabilire a despăgubirilor pentru neexecutarea în natură a obligaţiei de a face care implică faptul personal al debitorului.