Un vechi proverb latin spunea cam aşa: „torquebimur desiderio libertatis si carcere detineamur (cât suntem în închisoare vom fi chinuiţi de dorinţa libertăţii)”.

În consecinţă, prin executarea unei pedepse se urmăreşte formarea unei atitudini corecte faţă de muncă, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială (art.52 alin 2 Cod Penal).

Într-un cuvânt, executarea înseamnă reeducare. Reeducarea constă în depunerea tuturor eforturilor de a-l îndrepta pe infractor, prin supunerea la măsuri care să-i influenţeze în mod pozitiv conştiinţa, caracterul, pentru ca acesta să se poată apoi reintegra.

Cu toate acestea, executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferinţe fizice şi nici să înjosească persoana condamnatului.

 Greşelile tinereţii

Într-o zi de toamnă târzie, Ivan, un tip glumeţ şi mereu pus pe şotii, după ce i-a făcut o vizită amicului său Goe, degustând împreună câteva pahare din licoarea magică a lui Bachus, s-a gândit la o ultimă năzbâtie înainte de a apuca drumul spre casă.

Planul era următorul: îi lua prietenului său maşina, din locul în care o avea parcată, şi o muta într-un alt loc. Numai gândindu-se la faţa prietenului său când va vedea că nu mai e maşina şi se amuza teribil.

Doar că socoteala de acasă nu prea se potriveşte cu cea din târg. A doua zi dimineaţă, Goe, alarmat de faptul că i-a dispărut maşina, a sunat la poliţie şi a declarat furtul. Poliţia, bineînţeles, a început cercetările.

Foarte preocupat, Goe l-a sunat pe Ivan să-i povestească ce i s-a întâmplat. Auzind şirul poveştii, Ivan îşi aminteşte ce a făcut şi, uimit de întorsătura situaţiei, îi spune prietenului său cum stau de fapt lucrurile.

Deşi necăjit de o astfel de glumă, Goe răsuflă uşurat că şi-a găsit maşina şi merge la poliţie pentru a-şi retrage plângerea şi pentru a spune cum au stat de fapt lucrurile.Doar că în cazul săvârşirii unui furt, împăcarea părţilor nu înlătură răspunderea penală. Chiar săvârşit în glumă, furtul rămâne o infracţiune gravă, iar cel vinovat va trebui să suporte rigorile legii. Potrivit art.208 alin.1 din Codul Penal, furtul se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 12 ani. Iar în cazul de faţă s-a procedat întocmai: Ivan a fost cercetat pentru furt şi a fost condamnat la pedeapsa cu închisoare de 4 ani cu executare.

 Îi va obţine Goe graţierea?

Goe, fiind zbuciumat de cele întâmplate, a început să caute soluţii care ar putea duce la eliberarea lui Ivan. Într-o zi, a aflat despre graţiere şi s-a gândit că ar fi soluţia ideală pentru un astfel de caz.

 Ce este graţierea?

Potrivit art.1 din Legea nr. 546 din 2002, graţierea este o măsură de clemenţă ce constă în înlăturarea în totul sau în parte, a executării pedepsei aplicate de instanţă, ori în comutarea acesteia în una mai uşoară.

 Cine poate acorda graţierea?

Graţierea poate fi acordată individual, prin decret, de către Preşedintele României (art. 94 lit.d din Constituţia României) sau colectiv, prin lege organică, de către Parlamentul României (art. 73 alin.3 lit i din Constituţie).

Graţierea individuală poate fi acordată la cerere sau din oficiu, însă numai după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

În timp se graţierea individuală se acordă necondiţionat, graţierea colectivă poate fi acordată şi condiţionat.

 Cine poate face cerere de graţiere?

Cererea de graţiere poate fi făcută de către:

• persoana condamnată, aparătorul sau reprezentantul legal al acesteia;

• soţul persoanei condamnate;

• ascendenţii, descendenţii, fraţii, surorile (ori copii acestora) persoanei condamnate sau ai soţului acestuia;

Graţierea individuală poate fi refuzată de beneficiar atunci când cererea a fost făcută de altă persoană, cu excepţia condamnatului minor.

 Cuprinsul cererii de graţiere şi al decretului de graţiere

Este necesar ca cererea de graţiere să cuprindă:

• datele de identificare ale persoanei condamnate;

• pedeapsa pentru care se solicită graţierea;

De asemenea, se anexează în copie legalizată:

• hotărârea definitivă de condamnare;

• certificatul de cazier judiciar;

• acte de stare civilă;

• certificate medicale din care să rezulte starea de sănătate a condamnatului;

• rapoarte de anchetă socială;

• orice acte necesare susţinerii cererii.

Preşedintele României poate solicita informaţii suplimentare de la Ministerul Justiţiei, de la conducătorul locului de detenţie, de la organele de poliţie, etc.

Decretul de graţiere cuprinde:

• date de identificare ale persoanei condamnate;

• elemente de identificare ale hotărârii de condamnare;

• pedeapsa aplicată ce face obiectul graţierii;

• modalitatea graţierii: totală sau parţială.

Graţierea se aplică în cel mult 48 de ore de la publicarea în Monitorul Oficial, Partea I.

 Ce pedepse pot fi graţiate?

Graţierea se aplică numai pedepselor privative de libertate.

Nu pot fi graţiate:

• pedepsele deja executate;

• pedepsele a căror executare nu a început din cauza sustragerii condamnatului de la executare;

• condamnările cu suspendare;

• pedepsele complementare şi accesorii.

 În cazul în care cererea de graţiere se respinge…

Actul de respingere a graţierii va fi comunicat persoanei care a introdus cererea în termen de 30 de zile de la data adoptării deciziei de Preşedinte.

Aşadar, ajutat de prietenul său Goe, Ivan reuşeşte să obţină graţierea individuală printr-o cerere adresată Preşedintelui României.

Ivan a tras multe învăţături din toate aceste întâmplări şi a ales ca pe viitor să fie mai chibzuit.

El şi Goe au rămas în continuare prieteni buni.