ÎCCJ. Considerente pentru reţinerea infracţiunii de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri


În practica judiciară au fost constatate dificultăţi în interpretarea unor chestiuni de drept cu privire la infracţiunea de sustragere sau distrugere de probe fiind sesizată în acest sens Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Obiectul sesizării

Se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
1. Infracţiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri prevăzută de art. 275 alin. (1) din Codul penal are ca situaţie premisă existenţa unei proceduri judiciare deja începute?
2. Poate fi subiect activ al infracţiunii de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri în modalitatea prevăzută de art. 275 alin. (1) din Codul penal autorul faptei prevăzute de legea penală ce face obiectul procesului penal în care urmau să fie folosite înscrisurile ori mijloacele materiale de probă presupus a fi sustrase sau distruse?

Decizia ÎCCJ

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că:
1. Infracţiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri, prevăzută de art. 275 alin. (1) din Codul penal, are ca situaţie premisă existenţa unei proceduri judiciare începute.
2. Autorul faptei prevăzute de legea penală ce face obiectul procesului penal în care sunt folosite înscrisurile ori mijloacele materiale de probă poate fi subiect activ al infracţiunii de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri în modalitatea prevăzută de art. 275 alin. (1) din Codul penal.

Cele prezentate mai sus fiind stabilite prin Decizia nr. 3/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 396/2021.