Prevenirea degradării solului şi a eventualelor schimbări dăunătoare calităţii acestuia şi conservarea funcţiilor culturale, energetice constituie o prioritate naţională.

În Monitorul Oficial nr. 1057/2020 a fost publicată Legea nr. 246/2020 privind utilizarea, conservarea şi protecţia solului.

Obiectivul prezentei legi îl constituie stabilirea cadrului unitar de măsuri şi acţiuni pentru:
a) prevenirea degradării solului şi a eventualelor schimbări dăunătoare calităţii acestuia, în scopul evitării dereglărilor/modificării funcţiilor lui ecologice şi al conservării patrimoniului pedologic şi a obiectivelor de patrimoniu cultural;
b) conservarea funcţiilor culturale, energetice, socioeconomice ale solului în scopul utilizării sale durabile;
c) restaurarea şi refacerea terenurilor afectate de degradare ca urmare a eroziunii pluviale şi eoliene, a deficitului sau a excesului de umiditate, a scăderii conţinutului de materie organică şi elemente nutritive, a reducerii biodiversităţii, compactării, acidifierii, sodizării, alcalinizării, deşertificării, a alunecărilor de teren şi a terenurilor afectate de microorganismele de tipul viruşilor, bacteriilor şi fungilor periculoşi;
d) reducerea suprafeţei terenurilor scoase din circuitul agricol sau din alte categorii de folosinţă neagricole prin optimizarea utilizării la maximum a suprafeţelor aprobate prin planurile urbanistice;
e) elaborarea planurilor pentru utilizarea, conservarea, ameliorarea, creşterea calităţii şi protecţia solului, utilizând datele şi informaţiile obţinute pentru realizarea sistemului naţional de monitorizare sol – teren pentru agricultură, în special a celor referitoare la dezvoltarea agriculturii conservative.

Utilizarea, conservarea, ameliorarea, evaluarea capacităţii bioproductive, bonitarea economică, protecţia solului şi monitorizarea integrată a calităţii solului, prin măsuri specifice, în sensul prezentei legi, constituie obligaţii ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale şi ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice care deţin sau utilizează cu orice titlu terenurile.

Se înfiinţează Comitetul ştiinţific pentru îndrumarea şi supravegherea desfăşurării tuturor activităţilor privind utilizarea, conservarea, ameliorarea, evaluarea capacităţii bioproductive, bonitarea economică, protecţia solului şi monitorizarea integrată a calităţii solului.

Autorităţile administraţiei publice centrale participă la coordonarea întocmirii şi actualizării anuale a bazei de date la nivel naţional a terenurilor degradate şi a zonelor de risc la eroziune, exces sau deficit de umiditate, scăderea conţinutului de materie organică şi elemente nutritive, reducerea biodiversităţii, compactarea, sodizarea, alcalinizarea, acidifierea şi deşertificarea, în vederea asigurării raportării datelor privind calitatea solului la Agenţia Europeană de Mediu, conform legislaţiei în vigoare.
Finanţarea activităţilor de investigare, evaluare şi identificare este asigurată de la bugetul de stat.

Autorităţile administraţiei publice centrale participă la coordonarea întocmirii şi actualizării anuale a bazei de date la nivel naţional a terenurilor degradate şi a zonelor de risc la eroziune, exces sau deficit de umiditate, scăderea conţinutului de materie organică şi elemente nutritive, reducerea biodiversităţii, compactarea, sodizarea, alcalinizarea, acidifierea şi deşertificarea, în vederea asigurării raportării datelor privind calitatea solului la Agenţia Europeană de Mediu, conform legislaţiei în vigoare.

Autorităţile administraţiei publice centrale competente stabilesc, la propunerea Comitetului ştiinţific, necesitatea programelor de restaurare a terenurilor degradate prin eroziune, exces sau deficit de umiditate, scădere a conţinutului de materie organică, reducere a biodiversităţii, compactare, sodizare, alcalinizare, acidifiere, deşertificare şi aprobă proiectele elaborate în acest sens, inclusiv pentru cele amplasate în ariile protejate sau situri Natura 2000, în obiective de patrimoniu cultural, cu respectarea prevederilor legislaţiei specifice acestora.

Potrivit ştirilor juridice, finanţarea activităţilor de restaurare a terenurilor degradate în toate cazurile se asigură de la bugetul de stat, prin bugetele autorităţilor administraţiei publice centrale competente care le administrează, sau din fonduri externe nerambursabile.