Bullying-ul este acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale.

Dată fiind importanţa fenomenului au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. 7 alin. (1¹), art. 56¹ şi ale pct. 6¹ din anexa la Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, privind violenţa psihologică – bullying, prin Ordinul nr. 4343/2020, publicat în Monitorul Oficial nr. 492/2020.

Obiectivul normelor metodologice este să faciliteze crearea unui climat sigur şi pozitiv în unitatea de învăţământ, bazat pe respectarea persoanei, nediscriminare, motivarea pentru învăţare şi asigurarea stării de bine a antepreşcolarului/preşcolarului/elevului în unitatea de învăţământ.

Astfel, pentru prevenirea violenţei psihologice-bullying, în fiecare unitate de învăţământ va fi înfiinţat un grup de acţiune anti-bullying din care vor face parte maximum 10 membri.

Între aceştia se vor regăsi directorul unităţii de învăţământ, profesorul consilier şcolar, trei cadre didactice formate în problematica violenţei, inclusiv a violenţei psihologice-bullying, doi sau mai mulţi reprezentanţi ai elevilor, un reprezentant al părinţilor, reprezentanţi ai autorităţii locale. Rolul acestui grup este prevenirea, identificarea şi soluţionarea faptelor de bullying comise între elevi, prin acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice.

Potrivit noutăţilor legislative, fiecare unitate de învăţământ are obligaţia de a introduce în Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) obiectivul „şcoală cu toleranţă zero la violenţă”. În plus, pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice, în perioada următoare, Ministerul Educaţiei și Cercetării va realiza Ghiduri de bune practici pe cicluri de învăţământ, privind modul de interacţiune şi de intervenţie în situaţiile de violenţă psihologică-bullying.

Combaterea violenţei psihologice – bullying, ca oricare altă formă de violenţă asupra copilului în unitatea de învăţământ, se realizează de către fiecare unitate de învăţământ în parte şi în parteneriat cu alte autorităţi şi instituţii publice sau organizaţii neguvernamentale cu activităţi în domeniu, conform reglementărilor în vigoare, prin;
a) identificarea situaţiilor de bullying;
b) semnalarea suspiciunilor sau a situaţiilor identificate de bullying;
c) colaborarea proactivă a persoanelor responsabile din unitatea de învăţământ în echipa multidisciplinară constituită pe caz pentru soluţionarea acestuia;
d) analiza şi soluţionarea cazului;
e) luarea măsurilor de prevenire a reiterării cazurilor de violenţă psihologică – bullying împotriva aceleiaşi victime/asupra altor victime.

În identificarea situaţiei de violenţă psihologică – bullying, cadrele didactice trebuie să facă diferenţa între situaţiile accidentale, de mici şicane, abuz şi situaţiile violente repetitive şi intenţionate.

Formarea personalului specializat se va face prin includerea tematicii bullyingului în programele de formare psihopedagogică a viitoarelor cadre didactice şi prin programele de formare continuă organizate de universităţi, casele corpurilor didactice, ONG-uri şi alte instituţii specializate.