Potrivit ultimelor ştiri juridice, Legea nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii a constituit motiv de sesizare a Curţii Constituţionale.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 25 alin. (1), a sintagmei “cu valabilitate permanentă” cuprinsă în art. 52 cu referire la lit. a) şi ale art. 63 lit. a) şi b) din Legea privind sistemul public de pensii.

Articolele supuse atenţiei:

Art. 25 alin. (1): “(1) Contribuabilii la sistemul public de pensii sunt cei care datorează şi plătesc, după caz, contribuţia de asigurări sociale, conform Codului fiscal.”;

Art. 52 lit. a): “Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, dovedit cu certificat de încadrare în grad şi tip de handicap cu valabilitate permanentă, în condiţiile Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:

a) indiferent de vârstă, dacă au realizat, în condiţii de handicap grav, cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare.”;

Art. 63 lit. b): “Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

b) au realizat, la data solicitării pensiei de invaliditate, stagiul minim de cotizare de 15 ani.”;

În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate se arată că dispoziţiile art. 25 din lege încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât norma criticată nesocoteşte atât art. 3 alin. (1) lit. a) şi art. 52 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii, care asigură condiţii superioare privind stabilirea dreptului la pensie unor categorii sociale de cetăţeni români, cât şi dispoziţiile art. 80 alin. (1) din Codul fiscal.

În acest sens se menţionează faptul că textul criticat impune salariatului, viitor titular al dreptului la pensie, plata contribuţiilor către bugetul de asigurări sociale în condiţiile în care, potrivit textelor legale antereferite, această obligaţie revine angajatorului. Efectuarea plăţii acestor contribuţii nu poate fi o condiţie în naşterea şi exerciţiul dreptului constituţional la pensie. Impunerea unei noi condiţii de validitate a dreptului la pensie, şi anume ca salariatul să realizeze plata efectivă a contribuţiilor sociale, constituie o încălcare a principiului legalităţii şi a dreptului la pensie, prevăzute de art. 1 alin. (5) şi art. 47 alin. (2) teza întâi din Constituţie. Noua reglementare legală este contrară şi art. 7 pct. 10 şi 46 şi art. 80 alin. (1) din Codul fiscal.

Se mai apreciază că art. 53 din legea analizată încalcă dispoziţiile art. 16 şi art. 50 din Constituţie, întrucât reglementează un privilegiu acordat de legiuitor unei singure categorii de cetăţeni cu nevoi speciale, fără o justificare cu caracter obiectiv. Se consideră că acest privilegiu poate intra sub umbrela dispoziţiilor privind protecţia specială a persoanelor cu dizabilităţi numai în măsura în care este acordat tuturor categoriilor de persoane cu nevoi speciale, dintre care se menţionează, cu titlu exemplificativ, persoanele cu dizabilitate auditivă gravă, persoanele cu dizabilităţi locomotorii grave, persoanele cu dizabilităţi mentale grave etc. Legiuitorul nu a adus niciun argument obiectiv care să justifice excluderea acestor persoane de la dreptul de a li se reduce stagiul de cotizare cu cel puţin o treime.

Curtea Constituţională a reţinut, ca principiu, în privinţa pensiei contributive de invaliditate nu se justifică existenţa unui stagiu de cotizare sau a unei vârste standard de pensionare în lipsa unui sistem eficient şi coerent de compensaţii sociale de stat, care să garanteze un nivel de trai decent. În consecinţă, Curtea constată că art. 63 lit. b) şi, prin extindere conform art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, lit. a) din lege încalcă art. 147 alin. (4) din Constituţie raportat la art. 47 alin. (2) din aceasta.

Prin Decizia nr. 138/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 375/2019, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art. 25 alin. (1) şi art. 63 lit. a) şi b) din Legea privind sistemul public de pensii sunt neconstituţionale.