Comisia “Legislaţie şi cooperare interinstituţională” din Consiliul Superior al Magistraturii a recomandat, după consultarea cu instanţele şi parchetele din ţară, mai multe propuneri la proiectul de lege privind modificarea şi completarea Codurilor penale, printre care s-au numărat şi eliminarea camerei preliminare, dreptul la informare a opiniei publice în timpul urmăririi penale, dar şi ca partea civilă să fie introdusă în procesul penal până la întocmirea rechizitoriului.

Potrivit minutei Comisiei, “Legislaţie şi cooperare interinstituţională”,  a CSM, a analizat proiectul de lege privind Codul de procedură penală, precum şi observaţiile şi propunerile formulate de instanţe şi parchete şi a propus, printre altele, modificarea articolului 3 alineatul (3), în principal, respectiv eliminarea camerei preliminare, pe motiv că la momentul adoptării noului Cod de procedură penală, introducerea instituţiei a avut ca scop crearea unui cadru legislativ modern, care să înlăture durata excesivă a procedurilor în faza de judecată, respectiv, s-a urmărit rezolvarea chestiunilor ce ţin de legalitatea trimiterii în judecată şi de legalitatea administrării probelor, asigurându-se premisele pentru soluţionarea cu celeritate a cauzei în fond. apreciindu-se că în acest mod sunt eliminate unele dintre deficienţele care au condus la condamnarea României de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea duratei excesive a procesului penal.

Procedura în camera preliminară a devenit una destul de laborioasă, într-o primă etapă presupunând comunicarea către inculpat a copiei certificate a rechizitoriului şi, după caz, a traducerii autorizate a acestuia şi aducerea la cunoştinţă inculpatului, celorlalte părţi şi persoanei vătămate a obiectului procedurii în camera preliminară, a dreptului de a-şi angaja un apărător şi a termenului în care pot formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală (care nu poate fi mai scurt de 20 de zile).

“Concluzionând, se constată că, în actuala configuraţie, faza camerei preliminare nu mai răspunde scopului pentru care a fost gândită, acela al asigurării premiselor pentru soluţionarea cu celeritate a cauzei în fond”, arată Comisia.