Desfăşurarea şedinţei de judecată se înregistrează cu mijloace tehnice audio. Potrivit art. 369 alin. 6 C. procedură penală la cerere, părţile, pe cheltuiala acestora, pot obţine o copie electronică a înregistrării şedinţei de judecată în ceea ce priveşte cauza lor, cu excepţia situaţiilor în care şedinţa nu a fost publică în tot sau în parte.
Acest articol de lege, porivit noutăţilor legislative, a făcut obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că prevederea legală menţionată încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil şi la rolul Ministerului Public în activitatea judiciară.
Potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 128 din 10 martie 2015 înregistrarea şedinţelor de judecată are drept scop înfăptuirea unui act de justiţie transparent şi realizarea unei bune administrări a justiţiei ca serviciu public. Totodată, prin Decizia nr. 190 din 26 februarie 2008, instanţa de contencios constituţional a arătat că legiuitorul constituant a înţeles să confere procurorului un anumit rol în reprezentarea intereselor generale ale societăţii care să vegheze la aplicarea legii şi la apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, printre care şi dreptul la un proces echitabil.
Se apreciază că prevederea cuprinsă în art. 369 alin. (6) din Codul de procedură penală, referitoare la posibilitatea obţinerii doar de către părţi a copiei electronice a înregistrării şedinţei de judecată, creează o discriminare nejustificată între procuror şi părţi şi înfrânge principiul egalităţii armelor, împiedicând exercitarea deplină a atribuţiilor stabilite de art. 131 alin. (1) din Constituţie în sarcina Ministerului Public, copia electronică a înregistrării şedinţei de judecată reprezentând un instrument necesar pentru ducerea la îndeplinire a acestor atribuţii.
Curtea Constituţională a reţinut că nu poate fi primită critica potrivit căreia procurorul nu-şi poate exercita rolul constituţional, deoarece, spre deosebire de părţi, acesta, participă la judecată în mod obligatoriu, în toate cazurile, lipsa sa fiind sancţionată.
Faptul că nu i se poate elibera o copie electronică a şedinţei de judecată nu echivalează cu împiedicarea procurorului de a-şi exercita menirea constituţională, deoarece, în măsura în care constată că notele de şedinţă nu corespund adevărului, pot fi contestate cel mai târziu la termenul următor şi, eventual, completate ori rectificate pe baza înregistrărilor din şedinţa de judecată. În plus, împrejurarea că procurorul de şedinţă poate fi înlocuit ulterior cu un altul care, în absenţa copiei electronice a şedinţei de judecată, nu ar avea posibilitatea să cunoască tot ce s-a dezbătut anterior, nu se poate converti într-un viciu de neconstituţionalitate, deoarece existenţa unor note de şedinţă incomplete sunt o consecinţă a exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor de către procurorul care a participat la şedinţa respectivă şi care, deşi a constatat, pe baza notelor, că acestea nu corespund întru totul realităţii, nu şi-a exercitat un drept legal de contestare.
Prin urmare, prin Decizia nr. 103/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 372/2018 a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate invocată.