Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac care poate fi formulată aşa cum am mai menţionat în cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege, mai exact de art. 426 C. procedură penală.

Aest aspect a aras mai multe critici, invoocându-se că se încalcă dispoziţiile constituţionale prin limitare accesului la justiţie.

Excepţia de neconstituţionalitate invocată s-a motivat că dispoziţiile art. 426 din Codul de procedură penală încalcă accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare, deoarece situaţia în care o hotărâre judecătorească nu este motivată nu este acoperită de instituţia contestaţiei în anulare.

Curtea Constituţională a reţinut că dispoziţiile art. 426 din Codul de procedură penală – privind cazurile de contestaţie în anulare – sunt criticate, deoarece, între acestea, nu se regăseşte şi situaţia în care o hotărâre judecătorească nu este motivată, autoarele excepţiei tinzând, astfel, la completarea textului de lege menţionat cu un nou caz de contestaţie în anulare.

Potrivit ştirilor juridice, Curtea a reţinut că respectiva cale extraordinară de atac – contestaţia în anulare – se poate exercita numai împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive prin care se soluţionează fondul cauzei penale, fiind inadmisibilă în materia plângerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, indiferent de cazul invocat.

Mai mult, excepţia a fost ridicată cu ocazia soluţionării unei contestaţii în anulare formulate împotriva unei hotărâri pronunţate de judecătorul de cameră preliminară în procedura plângerii împotriva unei soluţii de netrimitere în judecată. Totodată, Curtea reţine că respectiva cale extraordinară de atac – contestaţia în anulare – se poate exercita numai împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive prin care se soluţionează fondul cauzei penale, fiind inadmisibilă în materia plângerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, indiferent de cazul invocat.

Curtea a reţinut,că o excepţie de neconstituţionalitate ridicată într-o acţiune inadmisibilă este, de asemenea, inadmisibilă, în condiţiile în care nu sunt contestate chiar dispoziţiile legale care determină o atare soluţie în privinţa cauzei în care a fost ridicată excepţia. Aceasta, deoarece, indiferent de soluţia pronunţată de Curtea Constituţională referitor la excepţia de neconstituţionalitate ridicată într-o cauză inadmisibilă, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauză. Rezultă că o atare excepţie de neconstituţionalitate nu îndeplineşte o condiţie de admisibilitate, aceea a legăturii cu soluţionarea cauzei.

În concluzie, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate prin Decizia nr. 784/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 202/2018.