În cadrul procesului civil procesul poate fi suspendat. Suspendarea poate interveni de drept, voluntar sau facultativ în cazurile prevăzute stric de lege.

Asupra suspendării judecării procesului instanţa se va pronunţa prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat, la instanţa ierarhic superioară. Când suspendarea a fost dispusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, hotărârea este definitivă.

Art. 414 alin. 2 C. procedură civilă prevede că recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât şi împotriva încheierii prin care s-a dispus respingerea cererii de repunere pe rol a procesului.

Potrivit ştirilor juridice, s-a considerat că dispoziţiile de mai sus aduc atingere principiilor constituţionale, invocându-se în acest sens o excepţie de neconstitutţionalitate.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a reţinut că dispoziţiile art. 414 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale în măsura în care nu dau în competenţa instanţei de judecată soluţionarea recursului declarat împotriva încheierii de respingere a cererii de suspendare a cauzei.

Curtea Constituţională a reţinut că textul legal criticat nu conţine nicio dispoziţie discriminatorie, regimul juridic diferit – constând în aceea că numai încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecăţii poate fi atacată cu recurs separat, în vreme ce încheierea prin care s-a respins cererea de suspendare poate fi atacată doar odată cu fondul – este determinat de deosebirea de situaţii care impune soluţii legislative diferite, ambele fiind determinate de asigurarea celerităţii soluţionării cauzelor aflate pe rolul instanţelor.

Reglementarea procedurală dedusă controlului nu contravine dreptului liberului acces la justitţie, întrucât, chiar dacă încheierea de respingere a cererii de suspendare nu poate fi atacată cu recurs separat, ea poate fi atacată odată cu fondul”, potrivit prevederilor art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă, care constituie reglementarea de drept comun în materie.

Caracterul raţional şi obiectiv al diferenţei de tratament juridic al normei procedurale cuprinse în art. 414 alin. (2) din Codul de procedură civilă rezultă din grija legiuitorului de a nu se întârzia judecarea cauzei, prin judecarea căii de atac împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de suspendare. Astfel, în caz de suspendare, judecarea cauzei respective poate dura foarte mult, însă în situaţia respingerii suspendării, judecarea cauzei continuă.

În concluzie, textul legal criticat nu conţine nicio dispoziţie discriminatorie, regimul juridic diferit este determinat de deosebirea de situaţii care impune soluţii legislative diferite, ambele fiind determinate de asigurarea celerităţii soluţionării cauzelor aflate pe rolul instanţelor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost respinsă prin Decizia nr. 9/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 197/2018.