Acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.

Dacă v-aţi întrebat vreodată cum se stabilesc aceste taxe, art. 3 din OUG nr. 80/2013 prevede că acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează astfel:
a) până la valoarea de 500 lei – 8%, dar nu mai puţin de 20 lei;
b) între 501 lei şi 5.000 lei – 40 lei + 7% pentru ce depăşeşte 500 lei;
c) între 5.001 lei şi 25.000 lei – 355 lei + 5% pentru ce depăşeşte 5.000 lei;
d) între 25.001 lei şi 50.000 lei – 1.355 lei + 3% pentru ce depăşeşte 25.000 lei;
e) între 50.001 lei şi 250.000 lei – 2.105 lei +2% pentru ce depăşeşte 50.000 lei;
f) peste 250.000 lei – 6.105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei.

Astfel puteţi să calculaţi şi singuri care este taxa de timbru pe care o datoraţi statului.

Potrivit ultimelor noutăţi legislative cele prevăzute în art. 3 din OUG nr. 80/2013 au făcut obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că “pretenţiile care provin dintr-o cauză sau mai multe cauze scutite de taxa judiciară de timbru sau demersurile făcute pentru a putea obţine o rejudecare a cauzei iniţiale, toate aceste cauze scutite de plata taxei de timbru judiciar, nu trebuie să conducă la faptul ca ultima acţiune sau cerere să nu poată fi scutită de această taxă în condiţii ce nu ţin de demersurile petentului în scopul obţinerii solicitărilor cererii iniţiale”.

Precizează că, în situaţia sa, “o cauză care provine dintr-o altă cerere şi o sesizare în care ambele sunt scutite de plata taxei de timbru judiciar (litigiu de muncă, în baza art. 285 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii şi sesizarea Inspecţiei Judiciare, conform legilor în vigoare în acel moment cu decizie definitivă) trebuie scutită de plata acestei taxe în condiţii similare cu situaţia prevăzută de art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 deoarece situaţiile sunt similare şi trebuie rezolvate în mod similar”.

Curtea Constituţională a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 90 din Codul de procedură civilă, cel care nu este în stare să facă faţă cheltuielilor pe care le presupun declanşarea şi susţinerea unui proces civil, fără a primejdui propria întreţinere sau a familiei sale, poate beneficia de asistenţă judiciară, în condiţiile legii speciale privind ajutorul public judiciar.

Faptul că judecarea primului proces este, potrivit legii, scutită de taxă judiciară de timbru nu implică automat ca orice litigiu ulterior, subsecvent acestuia, dar având o fizionomie juridică diferită, aşa cum este, în speţă, acţiunea în vederea plăţii unor despăgubiri introdusă împotriva Ministerului Finanţelor Publice, să fie, de asemenea, scutit de la achitarea acestei taxe. Aceasta, deoarece stabilirea taxei judiciare de timbru se face pentru fiecare proces în parte, în funcţiile de obiectul acţiunii acestuia, fără să fie influenţată în vreun fel de împrejurarea că acesta reprezintă modalitatea prin care, prin intermediul justiţiei, reclamantul înţelege să continue o anumită strategie destinată obţinerii, recunoaşterii sau apărării unui anumit drept sau interes legitim, care a debutat cu o acţiune pentru care nu există obligaţia plăţii taxei judiciare de timbru.

Cele menţionate mai sus le regăsim reglementate în Decizia nr. 665/2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 168/2018 prin care a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate.