Societatea pe acţiuni este administrată de unul sau mai mulţi administratori, numărul acestora fiind totdeauna impar. Când sunt mai mulţi administratori, ei constituie un consiliu de administraţie. Societăţile pe acţiuni ale căror situaţii financiare anuale fac obiectul unei obligaţii legale de auditare sunt administrate de cel puţin trei administratori.

Potrivit dispoziţiilor art. 143 din Legea nr. 31/1990, consiliul de administraţie poate delega conducerea societăţii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general. Tot cu privire la societatea pe acţiuni, dispoziţiile art. 153 din Legea nr. 31/1990 prevăd că prin actul constitutiv se poate stipula că societatea pe acţiuni este administrată de un directorat şi de un consiliu de supraveghere.

Potrivit ultimelor noutăţi legislative, dispoziţiile privind administrarea socetăţii pe acţiuni au fost subiectul unu recurs în interesul legii.

Motivarea recursului în interesul legii

Problema de drept care a generat practica neunitară vizează interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 72 şi art. 153¹² din Legea nr. 31/1990, în raport cu dispoziţiile art. 1552 şi 1554 – 1555 din Codul civil de la 1864 şi ale art. 2.030 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, respectiv dacă, în societatea pe acţiuni, administratorul statutar al cărui mandat a expirat, fără ca societatea să prelungească mandatul respectiv în mod expres sau să numească un alt administrator, mai deţine prerogativa reprezentării societăţii.
Astfel, prin mecanismul recursului în interesul legii se urmăreşte a se stabili măsura în care, după expirarea mandatului administratorului unei societăţi pe acţiuni, acesta mai poate reprezenta societatea în condiţiile în care mandatul său nu a fost prelungit în mod expres şi nici nu a fost numit un alt administrator din cauza neînţelegerilor dintre asociaţii semnificativi.

Opiniile instanţelor de judecată

Într-o primă opinie, s-a apreciat că expirarea mandatului administratorului nu conduce la pierderea calităţii de a reprezenta în mod legal societatea, acesta urmând a reprezenta societatea şi după expirarea mandatului, până la numirea altui administrator.

În cea de-a doua opinie, s-a considerat că expirarea mandatului administratorului unei societăţi şi neînregistrarea unui alt administrator nu îi conferă vechiului administrator calitatea de reprezentant legal al societăţii în lipsa acceptării exprese a numirii în funcţia de administrator.

ICCJ a admis recursul în interesul legii

Trebuie să avem în vedere că în raporturile cu terţii, societatea este angajată prin actele organelor sale, chiar dacă ele depăşesc limitele puterilor prevăzute de lege. În condiţiile lipsei unui mandat ori atunci când limitele acestuia sunt depăşite, terţii de bună – credinţă sunt ocrotiţi, devenind aplicabilă teoria mandatului aparent, astfel că, deşi mandatul a încetat (prin expirarea termenului), lipsa publicităţii poate avea ca efect neluarea în seamă a încetării sale de către terţi, împrejurare de natură a face ca toate actele încheiate de administrator să fie considerate valabile din punct de vedere juridic şi să angajeze societatea.

Prin Decizia nr. 24/2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 153/2018 s-a admis recursul în interesul legii. Astfel, în interpretarea şi aplicarea unitară a art. 72 şi a art. 153¹² din Legea nr. 31/1990, administratorul societăţii pe acţiuni al cărui mandat a expirat, fără a exista un act de numire a unui nou administrator şi o acceptare expresă din partea acestuia, deţine prerogativele reprezentării atât timp cât încetarea funcţiei nu a fost publicată în conformitate cu legea.