Cicero (106-43 î.Hr.), faimosul filosof, om politic și jurist al Romei antice, se întreba, pe bună dreptate: „De ce să compătimești, în loc să ajuți, atunci când poți?”. Autoritățile administrației publice nu doar că pot să-i ajute pe acei cetățeni aflați în dificultate, dar și au obligația legală de a o face.

Dacă profesioniștii din domeniul asistenței sociale vor fi înzestrați, în majoritatea lor, și cu suficientă compasiune față de semenii lor aflați în nevoie, cu atât mai bine. Compasiunea, în acest domeniu, poate fi la fel de importantă, uneori, precum aptitudinile profesionale, cunoașterea legislației și a procedurilor aplicabile.

Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului este o instituţie publică cu personalitate juridică menită să asigure aplicarea politicilor sociale în materia protecţiei copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi, precum şi altor persoane, grupuri, comunităţi aflate în nevoie socială, cu rol în administrarea şi acordarea beneficiilor de asistenţă socială şi serviciilor sociale.

În „Monitorul Oficial” 920/2017 a văzut lumina tiparului HG 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare ale serviciilor publice de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal.

Recentul act normativ prevede posibilitatea furnizării în comun a serviciului public de asistență socială, de către mai multe unităţi administrativ-teritoriale, prin asociaţiile de dezvoltare intercomunitară înfiinţate în acord cu prevederile legii administraţiei publice locale (215/2001).

Aprobarea, de către consiliul județean sau de către consiliul local al sectorului municipiului București, a structurii organizatorice și a numărului de posturi corespunzătoare direcției generale de asistență socială se efectuează după obținerea avizului consultativ al Ministerului Muncii.

Finanţarea serviciilor sociale şi beneficiilor de asistenţă socială se asigură din bugetul local al judeţului sau din bugetul local al sectorului municipiului Bucureşti, din bugetul de stat, din donaţii, sponsorizări etc.

 

Responsabili și manageri de caz

Pentru aparatul propriu al serviciilor publice de asistenţă socială înfiinţate la nivelul municipiilor, oraşelor, comunelor, structura orientativă de personal e compusă din cel puţin o persoană responsabilă de domeniul beneficiilor de asistenţă socială și două persoane responsabile de domeniul serviciilor sociale, dintre care care cel puţin un asistent social.

Noile știri juridice arată că, la această structură de personal se va adăuga un responsabil de caz la 50 de cazuri pentru copiii pentru care se află în implementare un plan de servicii și un manager de caz la 100 de asistenţi personali. Se va adăuga un manager de caz la 50 de persoane adulte cu dizabilităţi aflate în familie, cu planul individual de servicii în implementare, precum şi cu măsurile luate în legătură cu persoana adultă cu handicap, un manager de caz la 50 de persoane vârstnice pentru care e în aplicare un plan individualizat de asistenţă şi îngrijire, dar şi un responsabil de caz la 300 de persoane care au dreptul la beneficii de asistenţă socială acordate pe baza testării veniturilor.

 

Planul anual de acțiune

Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale trebuie să cuprindă, cel puțin, obiectivul general, obiectivele specifice, planul de implementare a strategiei, responsabilităţi şi termene de realizare, surse de finanţare, bugetul estimat.

Planul anual de acţiune privind serviciile sociale administrate şi finanţate din bugetul judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti va fi elaborat, așa cum reiese din noutățile legislative, anterior fundamentării proiectului de buget pentru anul următor, în acord cu strategia de dezvoltare a serviciilor sociale judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi cuprinde informații amănunțite referitoare la numărul estimat și categoriile de beneficiari, serviciile sociale existente, serviciile sociale propuse pentru înfiinţare, programul de contractare şi programul de subvenţionare a serviciilor din fonduri publice, derulate ținând seama de legislaţia în materia ajutorului de stat, sursele de finanţare şi bugetul estimat.

În planul anual de acțiune se va include și planificarea activităţilor de informare a publicului, programul de formare şi îndrumare metodologică în scopul creşterii performanţei personalului din propriile structuri ce administrează şi acordă servicii sociale.

Mai înainte de aprobarea prin hotărâre a consiliului judeţean sau a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti a planului de acţiune anual, direcţia generală îl va transmite comisiei judeţene de incluziune socială (sau a municipiului Bucureşti), în scopul consultării.

 

Conducerea direcției generale

Conducerea direcţiei generale de asistență socială e asigurată de către directorul executiv sau general, plus colegiul director. Directorul executiv sau general al Direcţiei generale e ajutat de directori executivi adjuncţi sau directori generali adjuncţi. Directorul executiv sau general şi directorii executivi adjuncţi ori generali adjuncţi pot fi funcţionari publici sau pot fi încadrați în tagma personalului contractual.

Candidaţii pentru ocuparea posturilor de director executiv, director general sau director executiv adjunct ori general adjunct trebuie să aibă o vechime în specialitate de minimum trei ani. Li se cere să fie absolvenţi de studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă în asistenţă socială, sociologie, psihologie, ştiinţele educaţiei, drept, ştiinţe administrative, sănătate, economie, management, finanţe, contabilitate.

Pot lua parte la concursul organizat pentru ocuparea posturilor de director executiv/general/executiv adjunct/general adjunct şi absolvenţii cu diplomă de licenţă ai învăţământului universitar de lungă durată în alte domenii decât cele de mai sus, dacă au absolvit studii de masterat/postuniversitare în management, administraţie publică ori în specialitatea studiilor necesare pentru exercitarea funcţiei publice.

 

Prioritățile, în acordarea sprijinului social

Este bine să fii înduioșat de necazurile celor din jur, dar și mai bine e să le oferi o mână de ajutor, arăta Voltaire. La nivel înalt se poate discuta mult și bine despre solidaritate, egalitate de șanse și strategii de susținere a categoriilor defavorizate, dacă legile adoptate, instituțiile înființate și măsurile de susținere întreprinse nu-s adaptate trebuințelor persoanelor aflate în nevoie sau, și mai rău, resursele sunt irosite anaponda, prioritățile fiind stabilite în mod eronat. A oferi ajutor, prin cheltuirea banului public, acelor indivizi ce au puterea și priceperea de a se ajuta singuri (însă refuză să o facă, deoarece e mai comod să stai la mila statului), conduce, deseori, la neglijarea și nedreptățirea persoanelor aflate în situații de reală dificultate.