Acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru.
Acestea sunt reglementate de OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru publicată în Monitorul Oficial nr. 392/2013.
Acest act normativ a făcut des motiv al invocării unei excepţii de neconstituţionalitate, iar potrivit ştirilor juridice o nouă excepţie s-a ridicat în faţa Curţii Constituţionale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susinut că obligativitatea plăţii taxelor de timbru s-a relevat a fi un impediment insurmontabil al dreptului de acces la justiţie. Ca atare, legiuitorul ar trebui să fie preocupat ca exigenţele astfel institute, cum ar fi termenele sau plata unor taxe pentru valorificarea unor drepturi subiective, să fie îndeajuns de rezonabile, încât să nu antreneze o restrângere excesivă a exerciţiului dreptului de acces la instanţă, de natură să pună sub semnul întrebării însăşi existenţa acestui drept.
Se apreciază că îngrădirea este cu atât mai evidentă cu cât efectele neplăţii taxei judiciare de timbru nu sunt subsecvente unui act de judecată exercitat de instanţă în limitele competenţei sale jurisdicţionale, ci, judecătorul de serviciu, care, constatând că obligaţia de plată a taxei de timbru nu a fost îndeplinită, refuză înregistrarea cererii, împiedicând accesul liber la justiţie. De asemenea, majorarea de peste 25 de ori a cuantumului taxelor de timbru, precum şi convertirea neplăţii acestora într-un fine de neprimire a cererii sunt excesive şi îngrădesc nepermis accesul liber la justiţie al cetăţeanului.
Curtea Constituţională a reţinut că nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiţie legală pentru începerea proceselor civile, obligaţia la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanţa judecătorească) este justificată, ca şi sancţiunea anulării acţiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora.
De asemenea, Curtea a constatat că legiuitorul are deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului, iar stabilirea modalităţii de plată a taxelor judiciare de timbru, precum şi a cuantumului lor reprezintă opţiunea legiuitorului, ce ţine de politica legislativă fiscală.
Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a fost respinsă prin Decizia nr. 401/2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 775/2017.